In padurea tropicala din Congo, Ebola este o boala care nu mai provoaca surpriza in randul localnicilor, scrie CNN . Separati de familie pentru a evita contaminarea, cei care manifesta simptome isi pun speranta in tratamentul si vaccinul disponibil in unitatile medicale. Dar daca un pacient se va prezenta intr-o zi la spital, purtator al unui nou virus? Zilnic, medicii se tem ca ar putea intalni pacientul zero al “bolii X”, prima infectie cunoscuta cu un nou agent patogen care ar putea strabate lumea la fel de repede ca SARS-CoV-2. Rata de mortalitate ar putea fi insa mult mai mare, similara celei de 50%-90% a Ebola.
Deocamdata, “Boala X” ramane o ipoteza (X=elementul neasteptat). Dar nu este un scenariu science fiction, ci o avertizare stiintifica, bazata pe date reale. Potrivit OMS, oamenii de stiinta si expertii in sanatate publica se tem ca un astfel de focar ar putea provoca boli grave in intreaga lume. Iar problema se pune mai putin “daca apare”, ci mai degraba “cand apare”.
“Avem de ce sa ne temem”, spune dr. Dadin Bonkole. “Ebola era necunoscuta. Covid-19 era necunoscut. E normal sa ne fie frica de aparitia unor boli noi”.
Avertismentul unui membru al echipei de cercetatori care a descoperit Ebola
Omenirea se confrunta cu un numar necunoscut de virusuri noi cu potential fatal, care se dezvolta mai ales in padurile tropicale africane, spune profesorul Jean-Jacques Muyembe Tamfum. Acesta a participat la descoperirea virusului Ebola in 1976, iar de atunci a continuat cautarile de noi agenti patogeni.
“Traim intr-o lume in care vor aparea noi agenti patogeni”, a declarat el pentru CNN. “Acest lucru constituie o amenintare pentru umanitate”.
Ca tanar cercetator, Muyembe a prelevat primele probe de sange de la victimele unei boli misterioase care provoca hemoragii. La vremea respectiva, boala nou-aparuta a ucis aproximativ 88% dintre pacienti si 80% din personalul care lucra la spitalul de misiune Yambuku.
Probele de sange au fost trimise in Belgia si SUA, unde oamenii de stiinta au identificat un virus in forma de vierme. L-au numit “Ebola”, dupa raul din apropierea focarului aflat in tara cunoscuta pe atunci sub numele de Zair.
Acum, Planeta trebuie sa se bazeze pe oamenii de stiinta din Africa pentru a activa un potential mecanism de urgenta la descoperirea unor noi virusuri periculoase.
Intr-un interviu exclusiv acordat CNN, Muyembe a avertizat cu privire la multe alte boli zoonotice (se transmit de la animale la oameni) care ne asteapta in viitor. Cateva exemple de boli zoonotice deja existente sunt febra galbena, diferite forme de gripa, rabia, bruceloza sau boala Lyme.
Aproximativ 60% din infectiile patogene cunoscute pot fi transmise intre animale si oameni, prin variate mijloace: contact direct, contact indirect prin obiecte contaminate, prin consum de produse de origine animala, prin aer sau apa ori prin muscaturi/intepaturi.
HIV a aparut la o specie de cimpanzeu si a suferit mutatii, devenind o “ciuma moderna” raspandita la nivel mondial. SARS, MERS si virusul SARS-CoV-2, care provoaca boala COVID-19, sunt toate coronavirusuri care au facut saltul de la gazde animale la oameni.
Se crede ca noul coronavirus, descoperit in Wuhan la finalul lui 2019, provine de la lilieci. Muyembe crede ca viitoarele pandemii ar putea fi mai dure decat cea de COVID-19.
De cand prima infectie de la animal la om, febra galbena, a fost identificata in 1901, oamenii de stiinta au descoperit peste 200 de astfel de virusuri care provoaca boli la om. Potrivit cercetarilor efectuate de Mark Woolhouse, profesor de epidemiologie a bolilor infectioase la Universitatea din Edinburgh, 3-4 specii noi de virusuri sunt descoperite anual, iar majoritatea provin din animale.
Muyembe conduce Institutul National de Cercetare Medicala (INRB) in Kinsasha, Congo.
“Daca un agent patogen apare in Africa, va dura destul timp sa se raspandeasca in toata lumea”, crede el. “Deci, daca acest virus este detectat devreme – in institutia mea de aici – va exista oportunitatea ca Europa si restul lumii sa dezvolte strategii de combatere a acestor noi agenti patogeni.”
Aparitia virusurilor si conditiile de mediu. Distrugerea ecosistemului, un factor important
Expertii spun ca numarul tot mai mare de virusuri emergente este cauzat mai ales de distrugerea ecosistemului si de comertul cu animale salbatice. Pe masura ce habitatele lor naturale dispar, animale precum sobolanii, liliecii si insectele supravietuiesc tot mai aproape de om si devin, deseori, vectorii care pot transporta noi boli.
Oamenii de stiinta au realizat o conexiune intre focarele de Ebola din trecut si activitatea omului in padurea tropicala. Intr-un studiu din 2017, cercetatorii au folosit date prin satelit pentru a determina ca 25 din cele 27 de focare de Ebola localizate de-a lungul limitelor padurii tropicale din Africa Centrala si de Vest intre 2001 si 2014 au inceput in zone defrisate masiv cu aproximativ doi ani inainte. Ei au adaugat ca focarele zoonotice de Ebola au aparut in spatii in care densitatea populatiei umane era mare si in care virusul avea conditii favorabile.
Un grup multidisciplinar de oameni de stiinta din SUA, China, Kenya si Brazilia a calculat ca o investitie globala de 30 de miliarde de dolari pe an in proiecte de protejare a padurilor tropicale, stoparea comertului cu animale salbatice si agricultura ar fi suficienta pentru a compensa costul prevenirii pandemiilor viitoare.
SURSA:https://www.orange.ro/info/news/zf/article/625273
