Doamna Alina Mihaela Toma, Președinte-Director General al F.G.C.R., a acordat un interviu prestigioasei publicații Piața Financiară- BANCHERI. Un interviu sincer despre activitatea singurului Fond dedicat exclusiv agriculturii, cu o tradiție de un sfert de secol în slujba acesteia.
Ridicarea nivelului de competitivitate
alfermieruluiromân la standarde europene
Interviu cuAlina Mihaela ToMA, Preşedinte Director general F.G.C.R.
În interviul acordatredacţiei, doamna AlinaToma prezintă, aşa cum ne şi declară,„în mod deschisși
transparent, activitatea F.G.C.R.De altfel,transparența activității este un obiectiv pe care ni l-am asumatîn
mod deschisșisincer.Drept dovadă, oricine este interesat de datele privind portofoliul de garanții, poate
culege informații actualizate, în timp real, chiar de pe site-ul oficial al F.G.C.R. Suntem o carte deschisă pentru
toți cei interesațișisuntrealmente bucuroasă că potrăspunde întrebărilor dumneavoastră cu strictețea
cifrelor care potreliefa anvergura importanței pe care o deținem pe piața financiar bancară din România.”
Cum se arată 2019 pentru FGCR? Cum au
fost primele şase luni? Care arfi cele mai
reprezentative cifre: număr de garanții
acordate, valoarea acestora, număr de
garanții plătite, valoarea acestora etc.?
Înainte de a vă da un răspuns, dați-mi voie
să vă mulțumesc pentru interesul acordat.
Acest prilej îmi dă șansa de a prezenta, în mod
deschis și transparent, activitatea F.G.C.R. De
altfel, transparența activității este un obiectiv
pe care ni l-am asumat în mod deschisșisincer.
Drept dovadă, oricine este interesat de datele
privind portofoliul de garanții, poate culege
informații actualizate, în timp real, chiar de pe
site-ul oficial al FGCR. Suntem o carte
deschisă pentru toți cei interesați și sunt
realmente bucuroasă că pot răspunde
întrebărilor dumneavoastră cu strictețea
cifrelor care pot reliefa anvergura importanței
pe care o deținem pe piața financiar bancară
din România. În primele șase luni ale anului
curent am oferit garanții în valoare de peste
120 milioane lei, pentru acoperirea finanțării
creditelor acordate de băncile comerciale, cu o
valoare de peste 160 milioane lei, reprezentând
un procent mediu de garantare de peste 75%.
Fiind o instituție creată cu scopul declarat
de a susține dezvoltarea mediului rural, pe
toate palierele lui ( business, infrastructură
etc.) am avut și în anul 2019 o cerere diversă
pentru produsele cu care ne-am impus pe
piață.
Referitor la numărul de garanții plătite, vă
pot spune că, în prima jumătate a anului, doar
în cinci cazuri s-a produs riscul. Pot face o
analiză comparativă cu aceeași perioadă a
anului trecut și se constată o scădere semnificativă a volumului garanțiilor plătite… la sub
4 milioane lei. Fără a intra mai mult în detalii
tehnice de specialitate, menționez că, din cele
5 garanții plătite anul acesta, 2,8 milioane lei
reprezintă suma garantată de F.G.C.R. pentru
partenerii noștri publici. De ce spun asta…?
Cei avizați în domeniu cunosc faptul că
garanția plătită pentru acest tip de beneficiari,
în cazul de față primării, se recuperează în
scurt timp, reîntregind astfel plafonul de
garantare alocat. În cazul celor două garanții
plătite beneficiarilor noștri privați, de fapt sunt
două credite ale aceluiași beneficiar, ceea ce
vorbește de la sine despre profesionalismul
specialiștilor noștri.
Pentru ce fel de proiecte au fost solicitate
cele mai multe garanţii în prima jumătate
a lui 2019?
În prima jumătate a anului 2019 nu s-au
constatat modificări spectaculoase, raportat la
aceeași perioadă a anului trecut. Garanția
aferentă creditelor pentru capital de lucru este
totuși instrumentul la care fermierii au apelat
în prima jumătate a anului 2019 mai mult. Un
alt produs foarte solicitat rămâne garantarea
pentru achiziția de teren agricol. Dacă se
constată o ușoară scădere față de aceeași
perioadă a anului trecut, aceasta se datorează
unor factori obiectivi. În urma unor analize
profunde a condițiilor pieței funciare, am ajuns
la concluzia că nu există o ofertă corespunzătoare de vânzare a terenului agricol, pe
măsura apetitului de cumpărare. După un an
2018 fulminant, în care chiar și previziunile
noastre cele mai optimiste au fost depășite, în
această direcție, suntem mulțumiți că, în ciuda
ușorului recul față de anul trecut, garantarea
achiziției de teren agricol se menține la cote
înalte, peste media ultimilor ani.
Totodată este de remarcat faptul că peste
330 de fermieri au beneficiat de garanția
FGCR pentru creditele destinate achiziției de
teren agricol, valoarea totală a creditelor
depășind 45 milioane Euro, cu un procent
mediu de garantare de cca. 42%.
Cum au evoluat plăţile în contul garanţiilor
pentru proiectele finanţate care au eşuat?
Care arfitrendul şi care arfi motivele, dacă
le cunoaşteţi, pentru care astfel de
proiecte eşuează?
În mare parte răspunsul vi l-am oferit la
începutul discuției noastre, când am făcut o
scurtă prezentare a parametrilor noștri de
performanță. La acest capitol pot spune că
excelăm. Referitor la motivele care conduc la
eșecul proiectelor… ? O analiză pertinentă
impune un studiu elaborat, bazat pe indicatorii
economici pe care s-a proiectat investiția și
factorii neprevăzuți care s-au ivit. Cauzele pot
fi foarte diverse… Nu vreau să fac supoziții.
Îmi place să cred că sunteți mulțumit de
răspunsul pe care vi l-am oferit și pot beneficia
de înțelegerea dumneavoastră, mai ales că nu
prea putem extinde și generaliza lucruri care
țin strict de condiții specifice, individuale.
După cum v-am spus, până la jumătatea anului
avem doar două garanții, aparţinând aceluiași
beneficiar, pentru care am plătit ceea ce ne-am
asumat prin contract. Edificator este faptul că
rata succesului afacerilor derulate cu garanția
FGCR este de aproape 100%, respectiv 99,45
%. În ceea ce ne privește, în cei 25 de ani de
activitate am primit doar 1.051 cereri de plată,
785 dintre acestea fiind onorate (74,7%), 226
fiind în diverse stadii, respectiv în analiză,
retrase etc. (21,5%), iar restul, doar 40, au fost
respinse (3,8%) din totalul cererilor de plată.
Iată care au fost motivele respingerii: în
principal nerespectarea prevederilor legislației,
forma și conținutul biletului la ordin (3 cereri),
prevederilor contractului de garantare și/sau
convenției de lucru (23 cereri), condițiilor de
aprobare a garanției (2 cereri), precum și lipsa
documentelor de utilizare a creditului (3 cereri)
și a calității de cocreditor al F.G.C.R. în
contractele de garanții (9 cereri).
Se poate spune că, numeric, riscul de
neplată al fondului către instituțiile finanțatoare este insignifiant, respectiv de 0,03%,
iar valoric, din volumul total de garantare,
riscul este de 0,55%.
Cum vă doriți să arate bilanţul F.G.C.R.
la finalul acestui an? Ce cifre şi ce obiective
v-ați propus?
Tradiția F.G.C.R. ne impune standarde
înalte. În octombrie 2017, când am preluat
conducerea acestei instituții de la
predecesoarea mea, doamna Veronica Toncea,
am constatat cu bucurie că lucrurile erau
închegate, bazându-se pe cei doi piloni: resursa
umană de înaltă calitate și principii de
management sănătoase. În același timp,
Fondul a performat în ultimii doi ani, fiind
îndreptățiţi să privim cu încredere viitorul. În
raport cu anul trecut, comparabil cu aceeași
perioadă, garanțiile acordate pentru producție
au crescut cu peste 50%, fiind și un efect
printre altele al reducerii comisionului de
garantare. Per ansamblu, la începutul anului,
ne-am asumat anumite obiective, indicatori
reali, măsurabili, indicatori ce vor fi cu
siguranță depășiți.
Din ce regiuni ale țării vă vin cele mai
multe solicitări? Cum poate firedusă
discrepanța de dezvoltare dintre urban
șirural?
Regiunea Sud Est ocupă locul 1 din punct
de vedere al numărului de garanții acordate
(5.654 garanții); Regiunea Nord Vest ocupă
locul 1 din punct de vedere al valorii totale a
garanțiilor acordate pe regiuni (peste 672
milioane lei); Regiunea Nord Est ocupă locul
2 din punct de vedere atât al numărului de
garanții (4.607 garanții ) cât și din punct de
vedere al valorii (peste 623 milioane lei );
Regiunea București Ilfov se află pe ultimul loc
din punct de vedere al numărului de garanții
acordate (1.942 garanții), iar motivele sunt
cunoscute, dat fiind că aceasta este o regiune
preponderent urbană, în care agricultura și
dezvoltarea rurală au fost înlocuite cu alte
tipuri de activități.
Și din datele prezentate rezultă că F.G.C.R.
reprezintă un imens câștig pentru agricultură.
Suntem convinși că ne-am câștigat un loc de
frunte în rândul celor care fac posibilă
dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol din
România. Referitor la discrepanța sesizată de
dumneavoastră, clar, poate fi rezolvată numai
prin modernizarea și dezvoltarea spațiului
rural, F.G.C.R. fiind un pilon important în acest
mecanism, conștient de faptul că agricultura
românească poate fi motorul întregii economii,
beneficiind de un potențial uriaș.
Cum arată agricultura românească privită
prin prisma finanţărilor garantate de către
F.G.C.R. pentru fermieri? Au ajuns fermierii
din România – și mă refer aici la marea
masă, nu doarla marile exploatații – la
nivele de dotare și performanță similare
competitoarelor dinVest?
Of! Necesită o discuție mai lungă și mai
aplicată, dar mă voi rezuma la un singur aspect.
Din date statistice, în România, numărul
tractoarelor este de peste 193 de mii, iar cel al
combinelor de peste 23 de mii. Evident, orice
fermier îşi dorește să lucreze cu un model mai
nou de tractor sau combină, pentru că diferențele de performanță se transpun în diferențe
de ordin economic. De exemplu, un tractor de
generație mai veche, avea un consum de
aproape 24 l/hectar, în timp ce un model
modern poate înregistra valori semnificativ
mai mici. O combină modernă are pierderi
foarte mici la recoltare, cu valori care merg
până la un maxim de 1%, față de generațiile
mai vechi, care înregistrează valori ale pierderilor mult mai mari. Sumele economisite pot
fi considerabile. Dar, din păcate, intervine
puterea de cumpărare. Nu toți fermierii își
permit să achiziționeze un utilaj de ultimă
generație și, de cele mai multe ori, nici măcar
unul nou. Cu toate acestea, achiziționarea unui
utilaj agricol competitiv nu trebuie să rămână
doar un ideal pentru fermierii români. Întradevăr, dacă este să luăm drept exemplu
Franța, atunci nu putem spune că stăm prea
bine la acest capitol. Un singur exemplu: în
2013 pământul Franței era lucrat de peste un
milion de tractoare (conform Service de la
statistique et de la prospective du Ministère de
l’Agriculture, apud Pierre Criado, articolul La
France compte plus d’un million de tracteurs,
site Entraid, 2016), anticipându-se că, în 25 de
ani, numărul acestora va depăși un milion și
jumătate de unități. F.G.C.R., prin programele
sale dedicate, este un sprijin pentru fermierii
dornici să achiziționeze utilaj agricol, iar cei
care au lucrat cu noi și cu partenerii noștri,
instituțiile bancare cu care avem semnate
convenții, au constatat că, la final, au avut
costuri cu mult mai reduse decât dacă ar fi
apelat la o soluție de tip leasing, să zicem.
Din ceea ce v-am expus, se evidențiază
tocmai rolul vital al F.G.C.R., acela de susținător al dezvoltării durabile a agriculturii
românești. De fapt, dacă este să vorbiți cu
oricare dintre membrii echipei noastre, cu
siguranță ați vedea că, pentru F.G.C.R.,
obiectivul principal este reducerea decalajului
dintre zona rurală și cea urbană, în intern și
ridicarea nivelului de competitivitate al fermierului român la standarde europene.
sursa: fgcr
