Aurul se tranzacţionează la recorduri istorice dar economistul David Rosenberg, preşedintele Rosenberg Research, este de părere că preţul metalului galben mai poate creşte cu încă aproape 30%, până la 3.000 de dolari pe uncie, înainte de următoarea schimbare a ciclului economic, scrie Business Insider.

Economistul a catalogat creşterea recentă a aurului drept “deosebit de impresionantă”, deoarece nu doar că a depăşit toate monedele majore, dar şi pentru că a trecut de toate obstacolele marco tipice care, adesea, scad valoarea metalului galben, potrivit publicaţiei americane.

“Creşterea preţului aurului a survenit într-un moment de tărie a dolarului, de scădere a aşteptărilor inflaţioniste şi într-o perioadă în care Rezerva Federală a creat în piaţă aşteptarea că va menţine dobânzile ridicate pentru o perioadă mai îndelungată. Toate acestea ar fi afectat în mod normal preţul aurului, dar metalul preţios a continuat să crească”, a scris echipa Rosenberg Research într-o notă publicată recent.

De la începutul anului, aurul are o creştere de circa 13%, atingând ieri un maxim istoric de circa 2.353 de dolari pe uncie, conform datelor Investing.com.

• Cererea puternică

Factorul principal ce a dus preţul aurului la noi recorduri nu a fost atât de mult legat de ofertă, care a fost constantă în ultimii ani, ci mai degrabă legat de cerere, datorită reorientării băncilor centrale către metalul preţios ca activ de rezervă, spune economistul, citat de Business Insider.

Cum yuanul chinezesc şi-a pierdut statutul de a doua monedă de rezervă a lumii, iar ţări precum Japonia, Rusia, Turcia şi Polonia se tem de dependenţa excesivă de dolari americani, mulţi s-au orientat către aur pentru securitate.

“După ce au renunţat la aur la începutul secolului, băncile centrale îşi reconstruiesc deţinerile de aur, la scară”, spune Rosenberg, adăugând că băncile centrale au cumpărat 361 de tone de aur în trimestrul al treilea din 2023, faţă de minus 77 de tone (n.r. vânzări) în aceeaşi perioadă din 2022.

Conform Rosenberg Research, aurul este mai căutat în pieţele emergente precum India şi China faţă de pieţele occidentale, deoarece ratele ridicate ale dobânzilor şi creşterea preţurilor acţiunilor pun în umbră metalul galben, ce are imaginea unui activ cu randamente scăzute.

În plus, creşterea utilizării industriale a metalului preţios, în special în sectorul electronic, a dus, de asemenea, la aprecierea preţurilor. “Boom-ul producţiei de semiconductori, în condiţiile în care fabricanţii lucrează non-stop pentru a satisface cererea legată de AI este, cu siguranţă, un factor ce favorizează cererea pentru aur fizic şi care nu va dispărea în curând”, se menţionează în notă.

• Incertitudini

Turbulenţele geopolitice globale recente şi perspectivelor macroeconomice imprevizibile au susţinut, de asemenea, creşterea aurului, spune Rosenberg.

“O mai mare militarizare a relaţiilor internaţionale, confruntările şi polarizarea sunt greu de contestat, astfel încât calităţile preţului aurului privind acoperirea riscurilor au fost accentuate”, a mai spus economistul.

Din punct de vedere monetar, deoarece raportul datorie/PIB al Statelor Unite a atins 120% iar costurile cresc, investitorii îşi sporesc deţinerile de aur pe fondul incertitudinii privind rezultatele alegerilor şi a posibilităţii apariţei unei crize fiscale, conform fonduatorului Rosenberg Research.

• Ţinta de 3.000 de dolari

Economistul estimează că preţul aurului mai poate creşte cu încă 15% până la 30%, pe măsură ce băncile centrale încep să reducă ratele dobânzilor. El a prezentat două scenarii, respectiv o “aterizare lină” a economiei şi o piaţă tipică de scădere (engl. bear), concluzionând că în ambele situaţii aurul ar trebui să îşi continue creşterea, conform Business Insider.

În scenariul “aterizării line”, revenirea ratelor reale globale ale dobânzilor la mediile de dinaintea anului 2000 – peste cele de după criza economică din 2007-2008 – ar duce la o scădere a dolarului american cu circa 12% şi la o creştere a preţului aurului cu aproximativ 10%.

Dar dacă o recesiune loveşte economia, iar ratele reale globale ale dobânzilor revin la media lor din 2014-2024, pieţele de acţiuni se stabilizează iar dolarul se depreciază cu circa 8%, creşterea pentru aur ar fi mai apropiată de 15%, în jurul nivelului de 2.500 de dolari.

“Punând aceste observaţii laolaltă, modelul nostru ne spune că riscul de scădere a preţului aurului este limitat, dar există mult mai mult loc de creştere. Este mult mai probabil ca aurul să ajungă la 3.000 de dolari pe uncie decât să scadă la 1.500 de dolari”, a spus Rosenberg, adăugând că accentuarea tensiunilor geopolitice ar duce şi mai mult la creşterea preţului aurului, scrie Business Insider.

SURSA:https://www.bursa.ro/economistul-david-rosenberg-este-mai-probabil-ca-aurul-sa-atinga-3000-de-dolari-pe-uncie-decat-sa-scada-la-1500-dolari-08023250