Acordul a fost incheiat dupa ani de discutii intre statele membre si membrii Parlamentului European cu privire la modalitatile prin care ar trebui sa se limiteze AI pentru ca interesul umanitatii sa fie in centrul legislatiei.
Detaliile acordului inca nu sunt complet publice. Breton a declarat ca s-a convenit asupra unei abordari pe doua niveluri, cu “cerinte de transparenta pentru toate modelele de inteligenta artificiala de uz general (cum ar fi ChatGPT)”, precum si “cerinte mai stricte pentru modelele puternice cu impact sistemic” in intreaga UE.
Breton a declarat ca normele vor implementa garantii pentru utilizarea tehnologiei AI, evitand in acelasi timp o “povara excesiva” pentru companii.
Deputatul Dragos Tudorache, unul dintre co-raportorii Legii AI in Parlament, a scris: “Suntem primii din lume care instituie o reglementare reala pentru [AI] si pentru viitoarea lume digitala condusa de AI, ghidand dezvoltarea si evolutia acestei tehnologii intr-o directie centrata pe om.”
Printre noile norme, legiuitorii au convenit asupra unor restrictii stricte privind utilizarea tehnologiei de recunoastere faciala, cu exceptia unor cazuri strict definite in materie de aplicare a legii. Legislatia include, de asemenea, interdictii privind utilizarea inteligentei artificiale pentru ” crearea unui scor social” – utilizarea de parametri pentru a stabili cat de integru este cineva – si a sistemelor de inteligenta artificiala care “manipuleaza comportamentul uman pentru a se sustrage liberului sau arbitru”.
De asemenea, este interzisa utilizarea AI pentru exploatarea persoanelor vulnerabile din cauza varstei, a handicapului sau a situatiei economice.
Companiile care nu respecta normele risca amenzi de 35 de milioane de euro sau 7% din veniturile globale.
Unele grupuri tech nu au fost multumite. Cecilia Bonefeld-Dahl, director general al DigitalEurope, care reprezinta sectorul tehnologic de pe continent, a declarat: “Avem un acord, dar cu ce pret? Am sustinut pe deplin o abordare bazata pe riscuri, bazata pe utilizarile inteligentei artificiale, nu pe tehnologia in sine, dar incercarea de ultim moment de a reglementa modelele de fundatie a dat peste cap acest lucru. Noile cerinte – pe langa alte legi noi si radicale, cum ar fi Legea privind datele – vor necesita o multime de resurse pentru ca companiile sa se conformeze, resurse care vor fi cheltuite pe avocati in loc sa angajeze ingineri de AI.”
Companiile europene si-au exprimat ingrijorarea ca normele prea restrictive privind aceasta tehnologie, care evolueaza rapid si a castigat teren dupa popularizarea ChatGPT de la OpenAI, vor impiedica inovarea. In luna iunie, zeci de reprezentanti ai unora dintre cele mai mari companii europene, cum ar fi Airbus din Franta si Siemens din Germania, au declarat ca normele, asa cum sunt constituite, sunt prea dure pentru a stimula inovarea si a ajuta industriile locale.
Deputatii europeni au petrecut ani de zile discutand pozitia lor inainte de inceperea negocierilor cu statele membre si Comisia Europeana, organismul executiv al UE. Toti trei – ministerele nationale, parlamentarii si Comisia – au convenit asupra unui text final vineri seara, permitand ca legislatia sa devina lege.
SURSA:https://monitoruljustitiei.ro/international/ue/ar-putea-fi-cea-mai-importanta-decizie-luata-de-ue-vreodata-s-a-ajuns-la-un-acord-istoric-22213068
