Oamenii de stiinta au avertizat ca productia de carne trebuie sa atinga un maxim pana in 2030 pentru a face fata crizei climatice, pentru ca reducerea consumului de carne si lactate va duce la scaderea concentratiilor de metan si va permite padurilor sa se regenereze, scrie The Guardian.
Cercetatorii solicita guvernelor din toate tarile, inclusiv celor mai sarace, sa stabileasca o data pentru “varful consumului de carne”, in conditiile in care zootehnia este o sursa semnificativa si cu crestere rapida a emisiilor globale de gaze cu efect de sera.
Bovinele si oile emit cantitati mari de metan, iar padurile sunt distruse pentru a crea pasuni si a cultiva cerealele cu care sunt hranite cu animalele crescute in sisteme intensive.
Oamenii de stiinta ai lumii sunt de acord ca vor trebui eliminate cantitati uriase de dioxid de carbon din atmosfera pentru a limita incalzirea globala madie la 1,5 grade Celsius. Peste 80% din terenurile agricole sunt utilizate pentru animale, dar produc doar 18% din calorii alimentare.
Reducerea carnii si a produselor lactate si trecerea la o dieta pe baza de plante ar elibera terenurile, pentru a fi redate padurilor. Cercetatorii spun ca aceasta este optiunea cea mai buna disponibila in prezent pentru stocarea unor cantitati mari de carbon.
Cercetatorii subliniaza ca astfel de schimbari ale agriculturii globale sunt doar o parte a actiunilor urgente necesare pentru a aborda criza climatica. Reducerea consumului de combustibili fosili este vitala, la fel si actiunea in alte sectoare, cum ar fi transportul.
Intr-o scrisoare catre publicatia Lancet Planetary Health, cercetatorii apeleaza la state sa stabilesca un calendar pentru cresterea animalelor si atingerea unui nivel maxim al productiei, dupa care aceasta nu va mai creste.
Discutiile se poarta la un summit climatic ONU, la Madrid, in speranta de a realiza progrese catre noi angajamente climatice in 2020.
“Tarile ar trebui sa stabilesca varful consumului de carne in urmatorii 10 ani”, a spus Helen Harwatt, de la Harvard Law School din SUA si autorul principal al scrisorii. “Acest lucru se datoreaza faptului ca avem nevoie de reduceri puternice si rapide ale emisiilor de gaze cu efect de sera, intrucat atingem varfuri periculoase de temperatura”
Productia de carne, lapte si oua a crescut de la 758 milioane tone in 1990 la 1,247 milioane tone in 2017, arata cercetarile.
“Cererea de produse alimentare va creste masiv, pe masura ce populatia globului se indreapta spre 10 miliarde”, a spus prof. Matthew Betts de la Universitatea de Stat din Oregon, SUA, un alt autor al scrisorii. “Reducerea cererii pentru proteine ￢￢animale care consuma resurse ar incetini considerabil rata pierderii forestiere globale, cu beneficii uriase pentru biodiversitate si ecosistem, pe langa stocarea de carbon.”
Scrisoarea este sustinuta de peste 50 de experti de varf, printre care prof. Pete Smith de la Universitatea din Aberdeen, Marea Britanie, autor al unui raport privind schimbarile climatice publicat in august.
“Carnea rumegatoarelor este de 10 pana la 100 de ori mai daunatoare pentru clima decat mancarea pe baza de plante”, a spus el. “Ca planeta, trebuie sa ne indepartam de dependenta de animale, la fel cum trebuie sa ne indepartam de combustibilii fosili, pentru a avea vreo sansa de a atinge obiectivele acordului climatic de la Paris. Numarul de animale trebuie sa atinga maximul foarte curand si, ulterior, sa scada substantial. ”
Smith a spus ca este de competenta guvernelor sa isi stabileasca propriile tinte pentru cresterea animalelor. “Cu toate acestea, avand in vedere urgentele climatice, acest lucru va trebui sa se petreaca in urmatorul deceniu”, a adaugat el.
“Tranzitia va trebui sa fie gestionata in mod echitabil pentru a permite cetatenilor sa isi schimbe dietele si sa permita fermierilor, producatorilor si lanturilor agroalimentare sa se adapteze. In tarile sarace, unde peste 800 de milioane de oameni sunt inca subnutriti, prioritatile difera, in mod evident. ”
Alti sustinatori ai scrisorii sunt prof. Sir Ian Boyd, pana de curand consilierul stiintific principal al guvernului britanic in domeniul mediului, alimentatiei si agriculturii, si Walter Willett de la Universitatea Harvard, care a condus lucrarile la primul studiu privind o dieta sanatoasa la nivel planetar, publicata anul acesta.
Dintre mamiferele lumii, 60% din greutate apartine animalelor crescute de agricultori, 36% oamenilor si doar 4% animalelor salbatice, conform cercetarilor din 2018 ale prof. Ron Milo, de la Institutul Weizmann de Stiinta din Israel, semnatar al scrisorii.
Harwatt a crede ca agricultura se poate schimba mai repede decat alte sectoare, cum este infrastructura sau centralele electrice. Ea a recunoscut ca un nivel mult mai scazut al consumului de carne ar necesita schimbari semnificative in comportament, dar a spus: “Am vazut multe optiuni vegane astazi care nu existau nici acum un an. Suntem pe deplin constienti de faptul ca apelul nostru necesita schimbari la scara larga in societate si nu este ceva ce poate fi realizat peste noapte sau fara provocari.”
sursa: zf
