ZGÂRCENIE LA DAT BACŞIŞURI, AVERSIUNE MAI MARE FAŢĂ DE DATORII ŞI INTERES CRESCUT PENTRU FINANŢE. CRIZA COSTULUI TRAIULUI SCHIMBĂ COMPORTAMENTUL GENERAŢIILOR TINERE

Pentru americani, inflaţia de după pan­demie a fost cea mai puternică din ultimii 40 de ani. Dobânzile prin care banca centrală a SUA luptă cu scumpirile sunt acum la cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani şi probabil că vor rămâne acolo mult timp. În zona euro, inflaţia, deşi puternică, nu a stabilit recorduri deosebite, însă dobânzile sunt şi ele la cote nemaivăzute în ultimul sfert de secol. Aceste lucruri îşi lasă amprenta nu doar asupra pre­zen­tului, prin adaptarea consumatorilor la creşte­rea costului traiului, ci şi asupra comportamen­tului în viitor. Un gest repetat devine obicei.

În Marea Britanie, spre exemplu, circa 80% din persoanele care fac parte din Gene­raţia Z (generaţia dintre Millennials şi Alpha, oamenii născuţi între 1997 şi 2013) spun că din cauza crizei costului vieţii au început să discute mai mult cu prietenii despre finanţe (la per­soanele cu vârste mai mari de 55 de ani procentul este de 57%) şi că sunt mai conştienţi de situaţia lor financiară, arată un studiu realizat de Samsung în parteneriat cu platforma de investiţii eToro.

63% dintre participanţi au afir­mat că mediul actual i-a forţat să caute să înţeleagă termeni precum „inflaţie“ şi „recesiune“. Aceste statistici ara­tă că tinerii, cel puţin cei din Marea Britanie, vrând-nevrând, ca­pătă mai multe cunoştinţe financiare în con­diţiile în care presiunile asupra portofelelor lor sunt mai intense ca niciodată. Iar după Brexit, Marea Britanie a devenit eco­no­mia bogată care sărăceşte cel mai rapid.

O educaţie financiară mai cuprinzătoare deschide noi uşi: două treimi dintre participan­ţii la studiu au spus că iau mai mult în conside­rare pieţele financiare şi a investi. În Irlanda, criza costului vieţii a lovit deosebit de dur în gene­raţia chiriei – persoanele tinere cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani pe care preţu­rile prea mari le ţin în afara pieţei locuinţelor. 43% din aceşti irlandezi spun că se gândesc serios să emigreze din cauza costurilor mari, este concluzia unei analize a biroului naţional de statistică.

Criza traiului scump îi afectează dur în special pe cei din Generaţia Z şi s-ar putea să continue să o facă şi în viitor, şi nu doar în Marea Britanie sau în ţările vecine acesteia, scrie BBC. Aceasta pentru că pe cei mai mulţi dintre ei instabilitatea economică i-a prins când abia au început să-şi facă un rost în viaţă sau să-şi întemeieze o familie. Într-un sondaj global publicat anul trecut de Deloitte, o treime din persoanele din Gen Z au spus că cea mai mare îngrijorare a lor este costul traiului. Circa 45% dintre respondenţi trăiesc de la un salariu la altul şi un sfert se tem că nu vor avea o viaţă confortabilă la bătrâneţe.

Aceste temeri şi nelinişti influenţează felul în care oamenii îşi croiesc drum prin viaţă sau îşi planifică viitorul. Iar experţii spun că îngri­jorările Gen Z sunt întemeiate. În articolul său, BBC pune în lumină greutăţile pe care le au acum tinerii în a-şi cumpăra o locuinţă a lor. Erau mari şi până să vină criza, mai mari decât ale părinţilor, dar acum sunt şi mai mari. Cen­trul pentru Economia şi Societatea Nouă atra­ge atenţia că la generaţiile tinere există o proba­bilitate mai mare de a nu deţine o locuinţă. Dar acest lucru se întâmplă nu pentru că tinerii nu vor, ci pentru că nu au cu ce, spune Gonzalo Paz-Pardo, economist la BCE. Unele analize din SUA au descoperit că puterea de cumpărare a Gen Z este cu 86% mai mică decât cea a Baby Boomerilor când aceştia aveau vârsta lor.

În ţările bogate, salariile Gez Z cresc mai lent decât cele ale generaţiilor anterioare. Iar educaţia superioară este scumpă, pe datorie. Tori Dunlap, autoare de cărţi de educaţie finan­ciară, spune că stresul provocat de precaritatea financiară afectează capacitatea Gen Z de a-şi forma un sentiment puternic al identităţii.

„Tot ce ţine de bani este emoţional şi psihologic, iar dacă te chinui financiar îţi vei vedea afectat orice aspect al vieţii. Îţi va fi afectată relaţia cu tine însuţi, cu alţii“, scrie Dunlap.

La fel ca pandemia, lipsa banilor este o piedică în calea socializării, cu efecte pe termen lung. Revista Forbes aduce în discuţie un alt aspect al impactului crizei costului vieţii asupra tinerilor aflaţi la început de drum în carieră şi familie: Gen Z respinge orice a învăţat despre bacşiş, iar acesta ar putea fi începutul unei schim­bări mai mari. Conform unui sondaj al Bankrate, americanii sub 26 de ani sunt cei mai zgârciţi la a oferi astfel de recompense finan­ciare. Poate pentru că ştiu mai bine care le sunt priorităţile. Bloomberg notează că tinerii nu au încetat să cheltuiască, deşi totul e mai scump. Au renunţat la serviciile plătite de divertisment, muzică şi filme online, dar cel puţin s-au răsfăţat mai mult decât alţii cu cadouri de sărbători. Însă folosesc cash-ul într-o proporţie mai mare. În SUA acest lucru înseamnă că evită să utilizeze cardurile de credit, adică să cheltuiască pe datorie. De asemenea, pentru a face faţă costurilor, tot mai multe cupluri necăsătorite din Gen Z se mută împreună. Nici celor din Generaţia Millennials nu le este uşor. Acum mai mult decât în ultimele decenii au realizat cât de important este să scape cât mai repede de datorii. Dar nici ei nu au îmbrăţişat cu ochii închişi austeritatea. De aceea, unii analişti dau vina pe Gen Z şi pe Millennials pentru persistenţa inflaţiei. Alţii vorbesc despe o „cultură a răsfăţului“ printre Millennials şi Gen Z care-i avantajează pe producătorii de „recompense“ cu renume precum Pepsi, chiar dacă aceştia au majorat preţurile.

SURSA:https://www.zf.ro/business-international/zgarcenie-la-dat-bacsisuri-aversiune-mai-mare-fata-de-datorii-si-22047672

Lasă un răspuns