România nu are proiecte pentru finanțare prin fonduri europene
România nu are proiecte pentru finanțare prin fonduri europene
Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, avertizează insistent că România pierde banii europeni alocați deoarece nu are proiecte. Crețu a cerut din nou guvernanților să depună proiecte europene cu ocazia deschiderii traficului pe Podul Centenarului de la Oradea. „Ar fi mult mai benefic pentru societatea românească ca guvernanţii să îşi canalizeze energiile spre realizarea acestor proiecte, spre a face şcoli, spitale, infrastructură de bună calitate pentru îmbunătăţirea vieţii oamenilor”, a spus Crețu.
Prea puține proiecte propuse spre finanțare
Deocamdată, energiile unor oficiali par a fi canalizate către critica activității singurului comisar european pe care-l are România, sugerează Crețu. Avertismentul este o replică dată lui Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă, care a criticat-o, duminică seară, la un post de televiziune. Vâlcov susține că „România nu are autostrăzi din cauza altor ţări care ar avea un asemenea interes”. Consilierul premierului României o acuză pe Corina Crețu, comisarul european pentru politică regională, că „minte prin omisiune”, atunci când afirmă că la nivelul Comisiei Europene nu este încurajată varianta parteneriatului public-privat pentru realizarea unor proiecte mari de infrastructură, aşa cum doreşte Guvernul de la Bucureşti.
În replică, Corina Crețu arăta că „(…) nu este prima dată când oameni din partidul de guvernământ, inclusiv din Guvern, atacă Comisia Europeană. Aseară, nu doar eu am fost atacată, ci şi preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, ştiţi foarte bine că domnul prim-vicepreşedinte Timmermans este atacat de câteva săptămâni bune şi jignit în fiecare zi de către membrii partidului de guvernământ (…)”.
Totodată, comisarul european a atras atenția că România are prea puține proiecte propuse spre finanțare din fonduri europene. „Propun guvernanţilor să depună proiecte şi după aceea să acuze Comisia Europeană că nu le implementează, pentru că atâta vreme cât nu avem în analiză proiecte, cred că ar fi mult mai benefic pentru societatea românească ca guvernanţii să îşi canalizeze energiile spre realizarea acestor proiecte, spre a face şcoli, spitale, infrastructură de bună calitate pentru îmbunătăţirea vieţii oamenilor”.
De altfel, nu este pentru prima oară când Corina Crețu atrăgea atenția asupra lipsei de proiecte. În luna septembrie a acestui an, aceasta declara: „În ceea ce priveşte transportul, de când sunt comisar european, din 2014, am avut de aprobat doar patru proiecte majore, în primul rând un proiect foarte important, de peste un milliard de euro, de cale ferată, este cel mai mare proiect pe modernizare a unei căi ferate, Gurasada–Simeria, pe care l-am aprobat. Sebeş–Turda, ştiţi foarte bine, că am aprobat şi Câmpia Turzii–Târgu Mureş. Mai avem în analiză un ultim proiect, Gara de Nord-Otopeni, metroul, probabil că în curând va fi aprobat parţial acest proiect, urmând ca pe un alt tronson să mai avem discuţii. Este ultimul proiect pe care îl avem în analiză”.
Risc de dezangajare de fonduri
Nu mai târziu de o săptămână în urmă, în cadrul întâlnirii avute la Bruxelles cu Viorica Dăncilă, Corina Creţu îi atrăgea acesteia atenția asupra Programului Operaţional Regional (POR), ce înregistrează cele mai mari întârzieri şi un risc de dezangajare de fonduri de până la 831 de milioane de euro până la finalul acestui an, se arăta într-un comunicat al executivului comunitar.
De altfel, în primăvara acestui an, europarlamentarul Siegfried Mureșan făcea public faptul că din suma totală a fondurilor europene dezangajate automat din Cadrul Financiar Multianual 2007 – 2013, de 4,4 miliarde de euro, România deține tristul record de a contabiliza circa o treime, adică 1,64 miliarde de euro aceste fonduri au fost alocate țărilor membre și au fost pierdute din cauză că nu au putut fi cheltuite până la termenul-limită prevăzut – 31 decembrie 2015).
„Datele publicate de Comisia Europeană legate de fondurile dezangajate în precedentul exercițiu bugetar arată că România a câștigat detașat titlul de țara europeană cel mai prost guvernată. Vina o poartă, într-o mai mică sau mai mare măsură, toate guvernele care au fost la putere în cei nouă ani în care puteam cheltui banii, adică 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2015, începând cu Guvernul Tăriceanu, care știa încă din 2006 că trebuie să pregătească lansarea autorităților și a sistemelor de management, precum și a programelor operaționale aferente absorbției fondurilor europene, dar a întârziat nepermis de mult demararea lor. Deși majoritatea programelor operaționale au fost aprobate în anul 2007, sistemele de management aferente acestora nu au fost certificate decât în 2009, făcând astfel imposibilă transmiterea de cereri de rambursare către Comisia Europeană. Acest lucru a rezultat într-o rată efectivă de 0% a absorbției fondurilor structurale pentru anii 2007 și 2008, când Călin Popescu-Tăriceanu a fost prim-ministru. Cei doi ani irosiți au contribuit semnificativ la pierderea celor 1,64 miliarde de euro. Cu acești bani, România putea construi peste 160 de kilometri de autostradă sau putea reabilita 150 de kilometri de cale ferată, cunoscut fiind că România este astăzi țara unde trenurile circulă cu aceeași viteză ca în secolul 19; puteam, cu aceiași bani, să construim 10 spitale regionale sau să reabilităm 4.000 de blocuri”, arăta eurodeputatul Siegfried Mureșan.
Îngrijorare în Europa
Din perspectiva accederii la Președinția Consiliului European, slaba performanță în guvernare a cabinetului Dăncilă este privită cu deosebită îngrijorare în spațiul european, iar termenii în care executivul României este caracterizat nu sunt deloc măgulitori.
Recent, Deutsche Welle, într-un articol depre Angela Merkel, atrăgea atenția că „Degringolada germano-europeană n-a luat sfârşit doar pentru că Merkel se retrage de la cârma CDU. Scena politică vest-europeană rămâne sub stare de asediu. Revirimentul riscă să întârzie mult, spre paguba tuturor. Economia Germaniei duduie. La şomaj, Republica Federală stă mai bine decât oricând. Berlinul e la ani-lumină de inept condusul Bucureşti, care tocmai e pe cale să se desprindă ireversibil de valorile europene, în timp ce se pregăteşte să aducă un ultim mare deserviciu Uniunii Europene, trecând cu analfabeta Dăncilă, marioneta infractorului lider al ţării, Dragnea, la butoanele comunităţii. Şi totuşi, e futil pe moment ca românii să-şi aştepte salvarea din Germania. Sau din vest”.
Sursa: reporterglobal
