Propunerea Directivei UE privind impozitarea activitatilor digitale – va fi 2019 anul care va schimba era digitala?
Propunerea de directiva europeana DST intentioneaza sa stabileasca un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale, pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii de acest tip. O companie stabilita intr-un stat membru care ofera servicii digitale in alte state membre ar fi nevoita sa plateasca DST, un impozit stabilit la 3%, in fiecare stat membru din care respectivele venituri au fost generate.
Un exemplu de serviciu digital mentionat de propunerea de directiva ar putea fi punerea la dispozitia utilizatorilor (persoane fizice sau juridice) a unei interfete digitale multilaterale care sa permita utilizatorilor sa gaseasca alti utilizatori si sa interactioneze cu acestia. Alte exemple sunt cele privind reclamele sau colectarea de date despre utilizatorii de pe interfete digitale.
Insa, din punct de vedere administrativ, inca nu este clar daca declararea si plata DST de catre o companie ar urma sa aiba loc intr-un singur stat membru, urmand ca de aici sa se asigure si sa se transfere partea ce corespunde celorlalte state membre, asa cum prevedea prima propunere de directiva DST. Sau compania ar trebui sa plateasca DST direct fiecarui stat membru, conform ultimelor propuneri de modificare a propunerii de directiva.
Aceasta propunere de directiva, ce se doreste a fi doar o masura temporara de impozitare a veniturilor obtinute din prestarea serviciilor digitale, pana in momentul obtinerii si implementarii unei solutii solide si de lunga durata, a aparut ca urmare a lucrarilor la nivel UE si OCDE privind asigurarea unor reguli echitabile privind impozitarea economiei digitale intre tari si este orientata catre companiile care ofera servicii digitale. Astfel, obiectivul este de a aloca impozitul de 3% aplicat veniturilor obtinute de aceste companii, fiecarui stat membru, proportional cu valoarea veniturilor generate in fiecare stat.
Abordare unitara in randul Statelor Membre? Nu tocmai!
Parerile statelor membre privind utilitatea acestei masuri temporare de impozitare a serviciilor digitale sunt impartite, fara a reusi inca, dupa mai multe intalniri, sa se contureze o abordare unitara, desi intentiile initiale erau promitatoare.
Austria, care detine in acest moment presedintia Consiliului UE si este unul dintre jucatorii de baza ai echipei “pro-DST”, si-a exprimat suportul continuu in implementarea unui sistem temporar de impozitare a serviciilor digitale pana la sfarsitul anului 2018.
Franta si Germania, de asemenea sustinatori DST, au avut, din nou, in cadrul intalnirii ECOFIN din 4 decembrie 2018, o pozitie solida, supunand dezbaterii o declaratie comuna ce continea inclusiv o recomandare ferma la adresa Consiliului de a adopta directiva DST pana in martie 2019 si intrarea acesteia in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2021, in masura in care o solutie internationala permanenta nu este agreata pana atunci.
In tabara adversa, cei mai hotarati jucatori par sa fie tarile nordice, motivand ca DST poate genera costuri de administrare mult mai mari decat veniturile ce pot fi obtinute din colectarea acestei taxe si de aceea, o astfel de masura ar trebui gandita cu atentie.
Alte state membre, care par sa nu fie de acord cu DST, au avut reactii mai putin transante, mentionand ca lucrarile pentru identificarea unei solutii permanente de impozitare a tranzactiilor digitale ar trebui sa continue, fara a implementa o solutie temporara.
Nu putem sa nu remarcam pozitia Marii Britanii, programata sa devina un outsider oficial al UE incepand cu sfarsitul lunii martie 2019, care va implementa un DST incepand cu aprilie 2020, similar cu cel propus la nivelul UE. Cu toate acestea, intre sistemul DST avut in vedere de Marea Britanie si cel de la nivelul UE, observam cateva diferente, respectiv un impozit de 2% in Marea Britanie, comparativ cu 3% la nivelul UE si praguri diferite ale veniturilor peste care sa se aplice DST. Totusi, mecanismul de functionare pare sa fie asemanator.
Se schimba regulile jocului?
Indiferent de rezultatul final al adoptarii DST, una dintre initiativele importante din domeniul taxarii, mentionata de Jean-Claude Juncker – Presedintele Comisiei Europene, este aceea de a schimba modelul de vot, prin trecerea de la modelul de votare unanim, aplicabil in prezent, catre cel majoritar.
Aceasta modificare ar putea schimba semnificativ regulile jocului, fiind in defavoarea celor aflati in minoritate, al caror cuvant ar putea sa valoreze din ce in ce mai putin in contextul deciziilor importante.
Care este pozitia Romaniei?
Ministrul Finantelor Publice, Eugen Teodorovici, precizeaza ca Romania sustine eforturile la nivelul UE si pledeaza pentru identificarea unei solutii comune si echitabile pe termen lung pentru toate statele membre.
Totusi, o pozitie concreta pro sau contra DST se lasa inca asteptata. Un lucru este sigur, Romania va trebui sa analizeze impactul unei astfel de directive si sa decida, in baza unei analize temeinice, in ce echipa joaca. Mai devreme sau mai tarziu, o astfel de directiva va trebui adoptata in legislatia fiscala romaneasca.
Avand in vedere ca sectorul IT este un sector dinamic ce reprezinta in momentul de fata aproximativ 6% din produsul intern brut al Romaniei, miza implementarii unei astfel de directive nu este una (doar) teoretica. Astfel, deciziile (inclusiv cea privind DST) din urmatoarea perioada – cand Romania va asigura presedintia Consiliului UE – vor fi extrem de importante pentru economia tarii si isi vor pune serios amprenta pe urmatorii ani (cand estimarile arata ca sectorul IT se va ridica la un nivel de aproximativ 11-12% din produsul intern brut, conform calculelor EY).
La ce sa ne asteptam in continuare?
Principala intrebare ar fi: vor ajunge statele membre la o intelegere privind continutul directivei DST? Greu de spus in acest moment, avand in vedere parerile impartite in randul reprezentantilor statelor membre.
Un lucru cert este acela ca dezbaterile si lucrarile privind directiva DST vor continua si la inceputul anului urmator. Conform discursului lui Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice si financiare, impozitare si vama, in cadrul intalnirii ECOFIN din 4 decembrie 2018, termenul de definitivare a unei abordari unitare privind impozitul pe servicii digitale este stabilit pentru martie 2019.
Sursa: wall-street.ro