Investiție de sute de milioane de euro, în România, de la o companie cu zeci de mii de angajați. Toată lumea este uimită
Petrom a scos la licitație, de la începutul acestei luni, contracte de sute de milioane de euro pentru lucrări aferente extracției de petrol și gaze în Marea Neagră, la puțin timp după aprobarea legii offshore, care reglementează aceste activități. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că OMV, acționarul majoritar al Petrom, a arătat în repetate rânduri că nu este foarte mulțumit de prevederile legii.
Acordurile-cadru vizează atât perimetrele cu hidrocarburi pe care austriecii le exploatează deja, cât şi noile perimetre pentru care, oficial, nu au luat încă decizia de investiţie.
Pentru zona de producţie ţiţei Petromar, situată la 85 de kilometri în larg, compania a pus la bătaie până la 70 de milioane de euro, în patru ani, reprezentând contravaloarea serviciilor de proiectare, achiziţie, managementul construcţiei si punerea in functiune pentru obiective marine si coordonarea activitatilor de instalare pentru diferite echipamente. Acordul Cadru ce va rezulta in urma prezentei proceduri, presupune “prestarea de servicii de inginerie, achiziţii, gestionarea lucrărilor de construcţie pentru offshore şi coordonarea activitatilor de instalare pentru diferite echipamente, mai exact, serviciile ce se vor efectua pentru offshore si coordonarea activitatilor de instalare pentru diferite echipamente”. Contractul se va acorda ponderând oferta financiară(35%) cu cea tehnică(65%).
În alte două contracte scoase la mezat pe Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice SICAP, în 30 noiembrie şi 1 decembrie, Petrom a demarat procedurile pentru realizarea de proiecte de inginerie pentru foraje în Marea Neagră, cu realizarea de infrastructură de ţărm şi procedurile pentru lucrările propriu-zise(48 de luni), cu o valoare cumulată maximală de circa 120 de milioane de euro. Sunt vizate perimetre mai vechi concesionate de Petrom, atât petrolifere cât şi gaziere. Producţia de ţiţei şi gaze din apele de mică adâncime din Marea Neagră este de circa 30.000 bep/zi, reprezentând circa 18% din producţia grupului în România. Producţia anuală de ţiţei şi gaze provenită din Marea Neagră este echivalentă cu cea necesară pentru a încălzi 1 milion de gospodării timp de un an sau pentru a face plinul la 4,4 milioane de autoturisme.
Se încheie contracte, chiar dacă investiţia este “incertă”
Cât priveşte zăcămintele noi, cum ar fi Neptun Deep, Petrom nu a luat încă decizia de investiţie comercială, amânată pentru 2019. Legea offshore, adoptată de curând, care a stârnit atâtea controverse, reglementează extracţia tuturor hidrocarburilor din mare, atât din perimetrele vechi cât şi cele noi. Forma adoptată a legii a fost criticată de concesionarii Exxon, Petrom, Black Sea Oil&Gas, pentru că ar fi împovărătoare fiscal(cote progresive de până la 85% pe veniturile suplimentare obţinute din liberalizarea pieţei de gaze) şi ar îngrădi libertatea comercială a firmelor(le oblige să tranzacţioneze local 50% din toate cantităţile de gaze extrase).
”În ceea ce priveşte dispoziţiile fiscale, propunerile de taxare contravin asigurărilor şi dispoziţiilor legale oferite de statul român la momentul intrării investitorilor în concesiune, sunt foarte împovărătoare şi probabil vor face România necompetitivă în comparaţie cu alte jurisdicţii offshore“, arăta Mark Beacom, directorul BSOG.
„Suntem foarte îngrijoraţi de faptul ca vom fi restricţionaţi în vânzarea gazelor. Libertatea de vânzare a gazelor este foarte importantă“, a spus Rainer Seele, directorul OMV, prorpietarul Petrom, subliniind că, spre deosebire de alte ţări din regiune, România este aproape în întregime independentă din punct de vedere energetic. România importă mai puţin de 10% din necesarul său de gaze de la Gazprom, restul fiind produs local de Romgaz şi Petrom. Pentru acest motiv, Seele a mai precizat, ulterior, că UE are chiar mai multă nevoie de gaz decât România.
‘’Ceea ce aţi dezbătut astăzi va face mult mai dificil pentru fiecare investitor să îşi ia decizia de investiţie”, arăta Richard Tasker, director Exxon România, imediat după ce legea offshore, în prima ei formă, a fost adoptată în Parlament. Ulterior, după ce preşedintele Iohannis a retrimis-o în Parlament şi a fost adoptată, cu unele modificări, definitiv, Exxon nu a mai ieşit cu declaraţii publice.
La doar câteva zile după ce legea a fost promulgate, BSOG anunţa că a încheiat un contract cu Transgaz pentru transportul gazelor. Cu două săptămâni în urmă, americanii au încheiat un contract de vân zare anticipate a gazelor pe 10 ani, cu ENGIE. Acum, Petrom lansează contractele deja menţionate în articol, care vizează exact extracţia de hidrocarburi, aflată sub incidenţa legii offshore, semn că prevederile actului normativ nu sunt chiar atât de dure precum le-au numit petroliştii
Dacă exploatarea gazului în Marea Neagră se va face până la urmă, atunci România ar ajunge al doilea producător din UE, după Olanda, şi concurent regional pentru ruşi. Doar acest lucru şi este suficient pentru a înţelege importanţa şi interesele din jurul acestui proiect.
România are o producţie anuală de 11 miliarde de metri cubi de gaze, încă 1 miliard de metri cubi se importă din Rusia. Marea Neagră are rezerve estimate de 200 de miliarde de metri cubi, cel mai mult în perimetrul Neptun Deep(Exxon – Petrom), care ar putea adduce o producţie anuală suplimentară de 8 miliarde de metri cubi.
Exxon şi Petrom au investit 1,5 miliarde de dolari deja în explorare, iar în acest an trebuia să anunţe dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele ar fi urmat să ajungă la ţărm în anul 2020, dar, dacă şi Exxon va amâna decizia finală de investiţie, acest termen nu va mai fi respectat.
Sursa: Capital
