În timp ce Germania nu-şi găseşte calea de ieşire din recesiune, o altă economie europeană stârneşte invidie, reuşind cu ajutorul turismului, migranţilor şi investiţiilor să ţină pasul cu America. Dar şi acolo nemulţumirea se acumulează din cauza unei combinaţii toxice de penurii de locuinţe, inflaţie ridicată şi creşteri salariale modeste
Spania a primit un număr record de 94 de milioane de vizitatori anul trecut, concurând acum cu Franţa, care a înregistrat 100 de milioane, pentru titlul de cel mai mare hub turistic la nivel internaţional. Iar dezvoltarea puternică a turismului postpandemie este un motiv major pentru care a patra mare economie a zonei euro a devansat alte mari ţări europene ca Germania, Italia şi UK, dar şi SUA, înregistrând o creştere de 3,2% anul trecut.
Turiştii, dar şi migranţii au contribuit la această creştere record, despre care experţii spun că va continua, notează The Wall Street Journal.
Economia spaniolă este alimentată de două tipuri de mişcări ale oamenilor: turismul şi imigraţia. Străinii sosiţi în căutare de locuri de muncă consolidează o populaţie de vârstă activă care ar fi altfel în declin, iar mulţi dintre aceştia muncesc în hoteluri şi restaurante sau în alte poziţii din sectorul de turism.
Spania este de decenii o destinaţie favorită pentru europenii din nord avizi de soare. Însă plajele, oraşele, gastronomia şi tradiţiile ţării sunt din ce în ce mai populare şi în rândul vizitatorilor din Asia şi mai ales din SUA. În 2024, Spania a beneficiat de asemenea de pe urma conflictului din Orientul Mijlociu.
Atractivitatea Spaniei în rândul turiştilor şi migranţilor este de aşteptat să menţină tendinţa de creştere a ţării peste cea a vecinelor sale europene în următorii ani. „Spania pare rezonabil de bine poziţionată pentru a-şi menţine avantajul de creştere în raport cu alte ţări importante din zona euro“, se arată într-un raport recent al economiştilor de la JPMorgan.
Alţi factori care avantajează Spania includ costurile scăzute la energie. Ţara care a importat doar puţine gaze europene a fost în mare măsură neafectată de şocul energetic care în alte părţi ale Europei a împins în sus costurile pentru consumatori şi industrie.
De asemenea, guvernul spaniol s-a folosit masiv de fonduri europene pentru reclădirea economiei după pandemie şi a avansat foarte mult la capitolul tranziţie climatică, aproape jumătate din producţia de energie a ţării fiind bazată pe regenerabile în 2022. Alţi factori care au ajutat Spania să-şi revină după pandemie au fost serviciile financiare, tehnologia şi investiţiile. Alte economii mari europene şi-au văzut creşterea restricţionată de o mai mare dependenţă decât cea a Spaniei de industrie, care are în prezent de suferit de pe urma costurilor ridicate la energie, a competiţiei venite din China şi Asia în general, a costurilor legate de tranziţia către un model mai sustenabil şi a protecţionismului comercial.
Datoria publică a Spaniei a scăzut din nou anul trecut, atingând 101,8% din PIB, a anunţat recent banca centrală a ţării, potrivit La Tribune. Rezultatul este peste obiectivul de 102,5% pe care guvernul de stânga al ţării se angajase să-l atingă.
Declinul datoriei se explică prin creşterea economică solidă a ţării care a permis stimularea veniturilor fiscale şi compensarea impactului cheltuielilor angajate de guvern pentru susţinerea puterii de cumpărare a gospodăriilor de la începutul războiului din Ucraina.
Iar premierul socialist Pedro Sanchez a promis să continue eforturile, încurajat de majorarea proiecţiei de creştere economică pe 2025 de la 2,4% la 2,6%. Acesta s-a angajat de asemenea să reducă deficitul public al ţării la 2,5% din PIB de la 3% estimat pe 2024.
Însă boomul economiei spaniole nu aduce tuturor în egală măsură beneficii, scrie Reuters.
Sara Huertas încă locuieşte cu părinţii la vârsta de 30 de ani pentru că salariul de profesor nu-i este suficient pentru a închiria o locuinţă în Madrid cu partenerul ei. Preţurile locuinţelor trebuie reduse, iar salariile trebuie să crească, susţine aceasta.
În Spania, nemulţumirea este în creştere pe fondul unei combinaţii toxice de penurii de locuinţe, preţuri ridicate şi o creştere lentă a salariilor.
Preţurile locuinţelor au crescut cu 44%, în timp ce chiriile aproape s-au dublat în 10 ani. Salariile între timp au crescut cu doar 19% între 2012 şi 2022.
Spania trebuie să acopere un deficit de 600.000 de locuinţe, arată banca centrală a ţării, şi să construiască 225.000 de alte locuinţe în fiecare an. Astfel de penurii riscă nu doar să împingă în jos o rată a natalităţii deja scăzută, dar şi să restrângă mobilitatea muncitorilor şi prin urmare avansarea acestora în carieră, avertizează un studiu recent Caixabank Research.
Migranţii concurează între timp cu localnicii pentru locuinţe. Această situaţie ilustrează un paradox în economia spaniolă, arată Francisco Quintana, analist ING. „Productivitatea scăzută cere mai mulţi oameni. Fără imigraţie nu creştem, dar dacă aceasta creşte exacerbează problema locuinţelor“.
Premierul Pedro Sanchez pariază în continuare pe migranţi, arătând că aceştia sunt necesari pentru prosperitatea ţării sale. Cheia este o bună gestionare a acestora, arată Sanchez.
sursa https://www.zf.ro/business-international/timp-germania-gaseste-calea-iesire-recesiune-economie-europeana-22714380
