Urmează videoconferinţa ZF Agricultura într-o nouă etapă: cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii? Miercuri, 21 octombrie

♦ Paradox: România este deficitară la zootehnie, dar investeşte în fabrici de procesare a cărnii, şi are supraproducţie de cereale, fructe şi legume, dar morile stau închise, iar în ultimii ani nu a fost ridicată nicio fabrică mare de conserve de la zero.

România este unul dintre cei mai mari producători de cereale din Uniunea Europeană, cu o recoltă de 29,5 milioane de tone anul trecut, şi mare consumator de pâine, însă cu toate acestea investiţiile în fabrici de făină, pâine sau alte produse de panificaţie au fost infime în ultimii ani, pentru că morile româneşti stau închise din cauză că nu au piaţă de desfacere, iar retailerii cumpără în general cocă congelată din im­­­port, la un preţ mai bun, spun reprezentanţi din industria agro-alimentară.

„Sunt foarte puţini oameni de afaceri români cu pregătire antreprenorială. Noi ştim să producem, dar trebuie să ştim să şi vindem, să înţelegem şi rolul asocierii. Multinaţionalele au înţeles că noi nu avem această cultură şi de aceea ele au succes. În loc să facem următorul pas, noi vindem în continuare cerealele traderilor, iar astfel nu putem vorbi de industrializare, de consolidare sau de capitalizare. Noi ne asumăm riscuri mari şi facem venituri mici“, susţine Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.

Ce mijloace are România să transforme materia primă în produs finit, dar şi cum pot fi susţinute investiţiile în procesare sunt două dintre temele abordate de ZF în cadrul videoconferinţei ZF Agricultura într-o nouă etapă: cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?, ce va avea loc miercuri, 21 octombrie, online, de la 9:30 pe zf.ro şi pagina de Facebook a Ziarului Financiar.

Ionel Arion consideră că românii pot face produse procesate dacă înţeleg rolul digitalizării şi se axează pe reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, dacă statul îi sprijină prin siplificarea birocraţiei şi dacă producătorii agricoli de subzistenţă se fiscalizează.

El crede că o importantă sursă de finanţare ar putea fi băncile, care în prezent finanţează numai câteva zeci de mii de fermieri din cel peste 860.000 care lucrează pă­mân­tul ţării. „Avem mori închise, pentru că e greu să intri cu produse de panificaţie în retail, iar lipsa pieţei de des­facere îi ţine în loc pe investitori. Avem producţie de fructe şi legume doar în sezon, pentru că în loc să ne aso­ciem, să vindem pe piaţă şi să facem spaţii de depozitare, cul­ti­văm toţi roşii. O fabrică de conserve are pierderi mari fără o producţie în masă şi nu funcţionează doar cu an­gajaţi temporari“, mai spune reprezentantul Pro Agro.

Anul trecut, România a produs 3,57 milioane de tone de legume, în scădere faţă de anul anterior, iar im­porturile de legume au atins 740.000 de tone, în valoare de 516 milioane de euro, potrivit datelor de la INS.

Iniţiative privind ridicarea unor ateliere de producţie a zacuştilor de legume sau a compoturilor şi dulceţurilor de fructe există, precum Cămara Tripleţilor sau Cămara Moţului, însă în ultimul an o investiţie mai mare este cea a com­paniei Maribel Prod­com, un comerciant de pro­duse alimentare din oraşul Uricani.

Jucătorii din domeniul susţin că în ultimii ani nu a fost ridicată nicio mare fabrică de conserve de la zero. De asemenea, ei spun că din lipsă de asociere a producătorilor locali care să furnizeze o cantitate unitară şi constantă, unele fabrici de conserve deja existente pe piaţa locală preferă să aducă materia primă din Ungaria şi Bulgaria, la preţuri mai mici şi în mod organizat.

În ceea ce priveşte unităţile preparare a pâinii, Alexandru Ardelean Toth, proprietarul firmei Sandy Impex, activă în sectorul panificaţiei şi al patiseriei, construieşte în acest an cu 12 milioane de euro o nouă fabrică în Oradea, judeţul Bihor şi se aşteaptă să fie gata în 2021.

„Pentru panificaţie nu prea au fost alocate fonduri europene, iar oamenii au investit în fabrici pentru care erau dedicaţi bani şi astfel s-au produs dezechilibre“, susţin reprezentanţi ai pieţei pâinii.

Pe de altă parte, s-au făcut multe investiţii din bani europeni în fabrici de prelucrare a cărnii, în condiţiile în care România produce numai 25-30% din consumul de carne de porc şi este deficitară şi la carnea de pasăre. Spre exemplu, nouă companii au luat fonduri europene de peste 50 mil. lei în primele opt luni din 2020 pentru a construi ferme de găini şi pui, cu aboatoare şi unele chiar cu spaţii de procesare.

De altfel, Călin Muscă, proprietarul Pork Prod din judeţul Arad, investeşte în pezent 10 mil. euro într-o linie integrată de producţie a cărnii şi preparatelor de carne de porc, potrivit informaţiilor furnizate anterior de reprezentantul companiei. Totodată, Calibra M&D Impex din Hunedoara, companie ce activează pe piaţa de depozitare, logistică şi distribuţie pentru alimentele congelate şi refrigerate, cu precădere din carne investeşte 6 mil. euro într-un spaţiu de procesare a cărnii de porc, conform reprezentanţilor firmei.

SURSA:https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/urmeaza-videoconferinta-zf-agricultura-intr-o-noua-etapa-cum-a-19660697

Lasă un răspuns