„TURCIA VEDE NATO CA BAZĂ A SECURITĂŢII EURO-ATLANTICE”

Interviu cu Excelenţa Sa doamna Füsun ARAMAZ
Ambasador al Republicii Turcia în România

Vasile Simileanu: Excelenţa Voastră,
Turcia se află într-o perioadă de reconsiderare a paradigmelor geopolitice, strategice, diplomatice şi culturale? Ce efecte pot să aibă asupra relaţiilor cu statele vecine? Dar cu statele riverane Mării Negre?

Füsun ARAMAZ: O politică externă întreprinzătoare, inovatoare şi principală este o necesitate în regiunea noastră turbulentă şi în lume. Această politică externă orientată spre acţiune, inovatoare şi principială este ceea ce noi numim „politică externă între-prinzătoare şi umanitară”. O prioritate majoră pentru Turcia este consolidarea continuă a relaţiilor sale strategice existente cu structurile politice şi de securitate europene şi transatlantice. Turcia vede NATO ca bază a securităţii euro-atlantice. Suntem un aliat responsabil şi de încredere de peste şase decenii. Turcia este în top cinci contribuabili la operaţiunile NATO şi al optulea cel mai mare contributor la NATO din punct de vedere financiar. Pentru Turcia, în calitate de stat candidat, aderarea deplină la UE rămâne un obiectiv strategic de politică externă. Având în vedere că Turcia este al cincilea cel mai mare partener comercial al UE şi că UE este cel mai mare partener comercial al Turciei, ne aşteptăm să avem o cooperare puternică şi o mai bună implicare în toate dimensi-unile relaţiilor noastre.

Particularitatea Turciei este că se poate concentra pe mai multe direcţii în acelaşi timp. Politica externă turcă are o viziune de 360° ​​– este multidirecţională şi multidimen-sională. Balcanii, Caucazul, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu sunt geografii cu care împărtăşim o legătură fraternă şi emoţională. În aceste zone geografice, trebuie să fim un partener constructiv în toate aspectele. Avem toate capabilităţile de a obţine rezultate concrete din această comunitate, pe baza istoriei noastre. Relaţiile noastre cu Occidentul şi Orientul se completează reciproc. Cu cât suntem mai prezenţi şi mai puternici în Occident, cu atât vom deveni mai puternici în Est. Cu cât suntem mai prezenţi în Est, cu atât valoarea noastră va fi mai mare în Occident. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Nord şi Sud. A aborda aceste zone ca alternative este o idee demult depăşită. Realitatea de astăzi s-a schimbat. Întreaga lume s-a schimbat; Turcia s-a schimbat.

V.S.: Doamnă Ambasador,
Ca fost consul în România, nu sunteţi la primul contact cu ţara noastră. Cunoaşteţi poporul român şi comunitatea turco-tătară din Dobrogea. Aţi generat strategii de colaborare bilaterale şi aţi promovat interesele Turciei în România. Aţi susţinut proiectele române în Turcia. Cum apreciaţi actualul stadiu al relaţiilor bilaterale turco-române?

Füsun ARAMAZ: Turcia şi România se bucură în mod tradiţional de relaţii bune. Cooperarea noastră strânsă are o istorie îndelungată. Interacţiunile apropiate şi solida-ritatea de care ne bucurăm au cunoscut o fază nouă şi o revitalizare în toate domeniile prin Parteneriatul Strategic pe care l-am concretizat în 2011. Relaţiile economice şi colaborarea în domeniul securităţii şi cel militar reprezintă cei doi piloni importanţi. Cooperarea noastră strânsă în cadrul platformelor regionale şi internaţionale este exemplară. Apreciem parteneriatul strategic şi alianţa noastră în cadrul NATO. Vocaţia Turciei în UE reprezintă un alt element la fel de important în colaborarea noastră. Avem o apreciere deosebită pentru susţinerea puternică a României în procesul nostru de integrare europeană. Credem că viziunea noastră comună asupra proceselor de integrare europeană şi euro-atlantică contribuie mult la relaţiile noastre. În această privinţă, profit de această ocazie pentru a mulţumi României pentru sprijinul său ferm acordat Turciei pe parcursul Preşedinţiei sale rotative a Consiliului UE.

Relaţiile noastre economice reprezintă un catalizator esenţial pentru colaborarea noastră. Oamenii de afaceri turci au fost principalul grup de antreprenori străini care au venit în România după Revoluţia din 1989. Până la sfârşitul anului 2018, volumul schimburilor noastre comerciale a atins deja 6,3 miliarde de dolari, plasând Turcia ca al 5-lea cel mai mare partener comercial al României şi cel mai mare din afara UE. Continuăm eforturile şi coordonarea reciprocă pentru a atinge obiectivul nostru comun de schimburi comerciale în valoare de 10 miliarde USD. Investiţiile turceşti prosperă din ce în ce mai mult în România. Peste 15.000 de companii turceşti sunt înregistrate în România cu o investiţie totală de aproximativ 7 miliarde USD. Companiile turceşti din România activează într-o gamă largă de sectoare. Turismul este un alt domeniu în care ne bucurăm de relaţiile din ce în ce mai strânse între popoarele noastre. Aproape jumătate de milion de cetăţeni români vizitează Turcia în fiecare an.

În calitate de cetăţeni onorabili ai României, comunitatea turcă-tătară reprezintă la rândul său cea mai puternică legătură dintre cele două ţări. Acest fapt îşi găseşte expresia perfectă în modelul dobrogean. Suntem mândri să fim martori la realizările lor, precum şi la contribuţia lor la această ţară frumoasă. Apreciem politicile inclusive exemplare ale statului român faţă de minoritatea turco-tătară.

V.S.: Excelenţă,
Formatele UE, cum sunt Politica Europeană de Vecinătate şi Parteneriatul Estic, sunt pe agenda de lucru a Europei Unite. Turcia are un parteneriat special cu UE şi poate beneficia de aceste strategii. Care sunt strategiile promovate de Ankara?

Füsun ARAMAZ: După cum a fost subliniat în Raportul de ţară şi pachetul de extindere pe 2019 al Comisiei Europene, Turcia nu numai că este un candidat la UE, dar şi un partener şi actor cheie în regiune şi în afara ei. Turcia are capacitatea de a contribui la politicile regionale şi globale ale UE. Avem scopuri şi interese comune în chestiuni internaţionale importante.

Turcia are legături istorice profunde cu vecinătatea extinsă a Uniunii Europene. Regiunea balcanică, de exemplu, este una în care Turcia şi UE ar trebui să conlucreze mai departe pentru promovarea intereselor reciproce. În acest sens, Turcia sprijină integrarea Balcanilor în mecanismele euro-atlantice.

Nu numai că susţinem candidatura UE a ţărilor balcanice, dar sprijinim şi politicile regionale alternative ale UE, cum ar fi Politica Europeană de Vecinătate sau Parteneriatul Estic. Considerăm că aceste politici pot avea un impact pozitiv în avansarea stabilităţii şi a prosperităţii în regiunea noastră extinsă.

Securitatea, într-o perioadă de ameninţări globale şi terorism, este un alt subiect de politică externă în care cooperarea Turcia – UE este vitală. Măsurile luate de Turcia pe fondul ameninţărilor grave provenite din conflictul şi instabilitatea din Siria şi Irak au fost esenţiale pentru protejarea securităţii UE şi a membrilor săi. Turcia a fost, de asemenea, principalul actor în depăşirea crizei migraţiei din Europa.

V.S.: Excelenţa Voastră,
Strategiile regionale promovate de Turcia au un impact major asupra României. În acest context, vorbim de trilaterala strategică Polonia – România – Turcia, aceste state fiind şi partenere în cadrul Scutului Antirachetă. Cum apreciaţi relaţiile bilaterale în domeniul colaborării militare? Ce alte formate se doresc a fi dezvoltate în domeniul militar, pentru diminuarea riscului de securitate în regiunea Mării Negre?

Füsun ARAMAZ: După cum au confirmat cei trei miniştri de externe la ultima lor întâlnire de la Ankara (19 aprilie a.c.), reuniunile ministeriale trilaterale Turcia – România – Polonia s-au dovedit a fi un format dinamic şi eficient pentru analizarea oportunităţilor de avansare a cooperării. Aceasta include explorarea unor modalităţi şi instrumente de manifestare a solidarităţii în cadrul NATO.

Cei trei miniştri au decis să utilizeze acest format trilateral pentru a transpune cooperarea în acţiuni concrete, inclusiv în regiunea Mării Negre, în special prin sprijinirea eforturilor de consolidare a capacităţilor în ţările partenere. Turcia şi România cooperează strâns la securitatea Mării Negre, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul NATO. Consultările strânse dintre cele două ţări continuă să contribuie la o implementaremai eficientă a prezenţei aliate înaintate adaptate NATO (TFP). Turcia este solidară cu România în NATO şi sprijină, după caz, iniţiativele României pentru a contribui la consolidarea descurajării şi apărării colective a NATO în regiune.

În ceea ce priveşte relaţiile bilaterale, ne bucurăm de o cooperare bună cu România. Suntem aliaţi şi vecini apropiaţi pe Flancul de Est al NATO. Forţele armate turce şi române conlucrează îndeaproape la toate nivelele şi într-un spectru larg de domenii de colaborare, fie exerciţii militare, programe de formare reciprocă, vizite porturare ale Forţelor Navale, schimb de personal sau schimb de opinii privind modalităţile de cooperare în domeniul combaterii ameninţărilor la adresa securităţii regionale. Susţinem toate aceste componente prin vizite regulate şi reciproce la nivel înalt.

V.S.: Excelenţă,
Relaţiile cu vecinii au cunoscut evoluţii şi involuţii, în funcţie de orientările Turciei. C
um apreciaţi relaţiile cu Ucraina – în contextul ocupării Crimeei de către Rusia, Armenia – în contextul dislocării A-107 ruse pe teritoriul acestui stat şi a conflictului din Nagorno-Karabah – cu Cipru şi cu Republica Moldova – privind comunitatea găgăuză?

Füsun ARAMAZ: Poziţia Turciei privind criza din Ucraina şi din jurul acesteia este clară şi fermă. Susţinem pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv Crimeea. Considerăm că disputa din Donbas ar trebui rezolvată prin măsuri diplomatice adecvate compatibile cu dreptul internaţional. Implementarea integrală a acordurilor de la Minsk este importantă în acest sens. Misiunea de monitorizare specială a OSCE (SMM) este un mecanism vital, pe care vom continua să îl susţinem. Salutăm numirea Ambasa-dorului Halit Çevik în calitate de monitor-şef al misiunii.

Crimeea şi bunăstarea tătarilor din Crimeea reprezintă un subiect esenţial pentru Turcia. Suntem o ţară care găzduieşte peste 3 milioane de cetăţeni de origine tătară din Crimeea. Urmărim îndeaproape situaţia drepturilor omului din Crimeea. De asemenea, îi ajutăm pe tătarii din Crimeea să îşi exprime preocupările în platformele internaţionale. De altfel, am susţinut toate rezoluţiile referitoare la Crimeea la ONU.

Turcia a fost una dintre primele ţări care au recunoscut independenţa Armeniei la 16 decembrie 1991. Turcia a sprijinit integrarea Armeniei în organizaţiile internaţionale şi regionale. De asemenea, am invitat Armenia să se alăture Cooperării Economice la Marea Neagră ca membru fondator, chiar dacă această ţară nu are deschidere la mare. De asemenea, am căutat normalizarea relaţiilor prin protocoalele de la Zürich în 2009. Dar ocupaţia armeană continuă a Nagorno-Karabah şi intransigenţa clanului Nagorno-Karabah, predominant în Armenia, au perturbat acest demers. Preşedintele Serzh Sargsyan a declarat protocoalele drept nule şi fără efect în martie 2018. Lipsa oricărei ameliorări în rela-ţiile armeano-azere a împiedicat progresul în relaţiile turco-armene. Prin urmare, progresele pe axa Armenia – Azerbaidjan pot facilita progresul în dimensiunea turco-armeană.

O soluţionare în Cipru va contribui cu siguranţă la securitatea şi prosperitatea întregii regiuni mediteraneene din est. Viziunea ciprioţilor greci a unei soluţii este aceea de a integra ciprioţii turci în statul lor actual ca minoritate de facto. Dacă această mentalitate rămâne neschimbată, un nou parteneriat de stat nu poate fi înfiinţat. Cele mai recente declaraţii ale liderului cipriot grec arată că acesta este încă departe de a-şi schimba această mentalitate. Cu regret, ciprioţii greci nu acceptă egalitatea politică a ciprioţilor turci şi nu doresc să împartă puterea şi prosperitatea cu ciprioţii turci. Noi susţinem că numai o soluţionare negociată, bazată pe dialog şi diplomaţie, poate fi sustenabilă. Nu vom accepta să iniţiem un nou proces de negocieri doar de dragul negocierii. Prin urmare, înainte de a începe discuţiile, trebuie să fim de acord cu privire la ceea ce vom negocia şi cum vom conduce aceste negocieri, precum şi modalităţile şi parametrii. Suntem pregătiţi să adoptăm orice model de reglementare (federaţie, confederaţie, două state etc.) atât timp cât egalitatea politică a ciprioţilor turci este asigurată şi nevoile de securitate ale ciprioţilor turci sunt îndeplinite.

Chiar dacă nu avem graniţe comune, am considerat mereu Moldova ca fiind un vecin şi partener important. Ridicarea relaţiilor noastre la rang de parteneriat strategic în timpul vizitei preşedintelui Erdoğan (17-18 octombrie 2018) este o dovadă clară a cooperării noastre solide. Dorim să vedem Găgăuzia puternică şi prosperă, într-o Moldovă puternică şi prosperă. Încurajăm conducerea Găgăuziei să îşi discute problemele în mod deschis şi direct cu Chişinăul, iar Chişinăul, la rândul său, să facă un pas în acest sens.

Îmbunătăţirea funcţionării autonomiei Găgăuziei este importantă pentru ei şi pentru armonizarea internă a Republicii Moldova. După alegerile parlamentare din Moldova, urmărim îndeaproape alegerile pentru guvernatorul (başcanul) Găgăuziei (30 iunie 2019). Suntem pe punctul de a finaliza procesul de deschidere al Consulatului General din Comrat. Acordăm asistenţă pentru dezvoltare nu numai Găgăuziei, ci şi pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

V.S.: Doamnă Ambasador,
Relaţiile economice, culturale, politice şi diplomatice au un rol activ în promovarea intereselor naţionale pe plan internaţional! Care sunt formatele bilaterale cu România şi UE? Vă rugăm să ne precizaţi aspectele de interes pentru ambele state.

Füsun ARAMAZ: Relaţiile Turcia – UE au o istorie îndelungată datând din 1963, când a avut loc semnarea Acordului de la Ankara. De atunci, Turcia a devenit ţară candidată în 1999 şi a început negocierile de aderare în 2005.

Prin urmare, baza contractuală a relaţiilor noastre cu UE este procesul nostru de aderare. Consiliul de Asociere şi reuniunile Comitetului sunt principalele mecanisme pe care le avem cu UE în ceea ce priveşte procesul nostru de aderare. De asemenea, avem un dialog politic la nivel înalt, întâlniri de discuţii şi consultări pe teme regionale, precum şi mecanisme de dialog la nivel înalt în domenii cum ar fi energia, transportul, economia, migraţia, combaterea terorismului etc.

Cu toate acestea, niciun mecanism de dialog sau cooperare nu poate înlocui procesul nostru de aderare. Obiectivul strategic al Turciei rămâne integrarea în UE. Potenţialul deplin al relaţiilor Turcia – UE poate fi atins numai după aderarea Turciei la UE.

V.S.: Excelenţa Voastră,
Pentru statele din regiunea Mării Negre, situaţia geostrategică nu este una comodă. Expansiunile ruse în Crimeea şi Estul Ucrainei pot determina unele evoluţii negative în statele riverane, prin manifestările hibride, dar şi prin instabilitate socială. Din punctul meu de vedere şi migraţia accentuată cu care s-a confruntat Turcia este o manifestare hibridă. Aveţi în vedere strategii de diminuare a riscurilor regionale?

Füsun ARAMAZ: Marea Neagră ar trebui să fie o mare de pace. Responsabilitatea de a proteja pacea şi stabilitatea în regiune aparţine tuturor statelor litorale. Acţiunile unilaterale contravin legislaţiei internaţionale şi afectează negativ stabilitatea în Marea Neagră. După incidentul recent din apropierea strâmtorii Kerch, preşedintele Erdoğan a luat legătura cu omologii săi ucraineni şi ruşi, pentru de-escaladarea situaţiei din regiune. Turcia va continua să contribuie la toate eforturile de rezolvare a conflictului din Ucraina.

Fluxurile migratorii neregulate şi necontrolate pot constitui o eventuală ameninţare la adresa securităţii regionale / naţionale, deoarece aceste mişcări sporesc rata criminalităţii organizate, inclusiv traficul de fiinţe umane şi de migranţi. Astfel de activităţi infracţionale sunt adesea dificil de identificat şi prevenit de către state.

Anumiţi terorişti pot încerca să se prezinte ca solicitanţi de azil la graniţa ţărilor gazdă. Întrucât cererea de azil este înregistrată la nivel de declaraţie verbală a persoanei în cauză, există diverse cazuri în care un aşa-numit „solicitant de azil sau aplicant” este iniţial înregistrat, însă după un anumit timp identificat ca terorist sau infractor. Odată ce statele detectează această situaţie, astfel de persoane care devin o ameninţare imediată la adresa securităţii interne a ţărilor-gazdă pot fi dificil de urmărit şi localizat.

Pe de altă parte, mişcările de migraţie în masă sunt adesea folosite de politicieni în scop electoral. Unii actori politici descriu migranţii ca fiind potenţial „periculoşi, criminali sau chiar terorişti”. Cetăţenii care sunt deja preocupaţi de fluxurile bruşte de migraţie, întâlnind indivizi din diverse medii, devin uşor receptivi la discursurile anti-migraţie ale politicienilor. Prin urmare, atitudini negative precum islamofobia, xenofobia, rasismul etc. pot lua amploare în societate, armonia socială din cadrul comunităţilor fiind grav perturbată.

V.S.: Doamnă Ambasador,
Resursele energetice au jucat şi joacă un rol important în securitatea regională şi europeană. Turcia este un actor geopolitic de impact. Ce strategii comune se vor dezvolta în relaţiile cu România, pe termen mediu şi lung?

Füsun ARAMAZ: Diversificarea resurselor şi a rutelor energetice în vederea asigurării securităţii aprovizionării cu energie constituie un element important al strategiei energetice a Turciei. De asemenea, ne propunem să contribuim la securitatea energetică a Europei, inclusiv la cea a Europei de Sud-Est.

Energia este un domeniu convenabil pentru promovarea cooperării noastre bilaterale cu România. Considerăm România ca fiind un jucător în sectorul energetic regional. România nu numai că are o bună experienţă în producţia şi depozitarea gazelor naturale, ci gestionează şi un mix energetic echilibrat, care include energiile regenerabile, energia nucleară şi cărbunele, pe lângă gazele naturale.

Avem o abordare similară cu cea a României în ceea ce priveşte importanţa interconectării şi a cooperării regionale în domeniul energetic. La fel ca România, Turcia sprijină iniţiative care sporesc interconectivitatea în Balcani şi în afara ei. Coridorul sudic de gaze, precum şi proiectele „Turk Stream” sunt câteva exemple bune în acest sens.

În concluzie, vedem un bun potenţial de cooperare cu România şi suntem gata să încurajăm autorităţile noastre relevante să intensifice schimburile de experienţă.

V.S.: Excelenţă,
Vă mulţumim pentru acordarea acestui interviu şi sperăm ca dezideratele comune să se împlinească!

Lasă un răspuns