Soluţia la deficitul de forţă de muncă găsită de doi tineri de 21 şi 28 de ani. Afacerea lor s-a extins acum în şapte ţări
Când au văzut că nu mai găsesc programatori, trei antreprenori din Polonia au început să pregătească de la zero specialiştii în IT de care avea nevoie compania pentru care lucrau. Au avut succes, iar asta le-a dat ideea unui business care s-a extins acum în şapte ţări, inclusiv în România.
„Avantajul construirii unei afaceri care livrează servicii este că nu ai nevoie de sume impresionante pentru a începe”, povesteşte Piotr Mazur, CEO şi unul dintre fondatorii Software Development Academy (SDA), companie poloneză care oferă servicii de reconversie profesională, din non-IT spre specialist IT, şi oportunităţi de angajare în sector.
SDA este o companie înfiinţată în 2014 de polonezii Piotr Mazur şi Michał Mysiak, care aveau la acea vreme 21, respectiv 28 de ani. Niciunul dintre ei nu este programator. Piotr Mazur a absolvit facultatea de economie din Gdańsk, iar Michał a urmat Academia Maritimă Gdynia, ulterior amândoi lucrând în sectorul IT ca experţi în business şi economie.
În 2014 au colaborat cu compania Software House, care la momentul respectiv se confrunta cu problema lipsei de specialişti IT pe piaţa locală. Au început să se gândească la o soluţie pentru a atrage angajaţi în companie, iar ulterior le-a venit ideea să îi pregătească de la zero. Abordarea a avut succes, astfel că unii dintre partenerii acestora le-au spus că ar dori să facă parte dintr-un program similar, aşa că au început să caute finanţare pentru instruirea celor 15 persoane, cererea de la momentul respectiv. Pentru asta, s-au întâlnit cu reprezentanţi ai oficiului pentru ocuparea forţei de muncă din Gdańsk care şi-au exprimat dorinţa de crea un program în parteneriat pentru instruirea celor 15 persoane fără loc de muncă. Au pregătit un curs susţinut de un programator şi au contactat companii interesate de angajarea absolvenţilor după ce aceştia ar fi terminat cursul. Eforturile s-au concretizat în angajarea a 13 dintre cei 15 în termen de o lună după finalizarea cursurilor. Mai apoi, telefonul a început să sune şi alte instituţii, companii şi persoane fizice au început să se alăture acestei iniţiative. Iniţial, au funcţionat ca fundaţie, dar după ce au remarcat interesul faţă de activitatea lor, au decis să înfiinţeze compania Software Development Academy.
Mazur spune că finanţarea SDA s-a făcut iniţial din propriile economii, iar în ultimii patru ani au fost reinvestite profiturile obţinute în extinderea locală şi, ulterior, în străinătate. Începutul SDA a fost încurajat de faptul că deficitul de specialişti în domeniul IT este în continuă creştere, iar universităţile nu au capacitatea să ţină pasul cu cererea, astfel că piaţa în continuă dezvoltare oferă posibilităţi de extindere pentru companiile de training.
În perioada 2014-2017 şi-au dezvoltat afacerile în Polonia, iar în 2017 au decis să se extindă şi în străinătate. România a fost prima piaţă externă în care au intrat. Procesul de înfiinţare a companiei, de recrutare a personalului şi de înţelegere a ecosistemului local a durat în jur de jumătate de an, astfel că au început să ofere primele cursuri în Bucureşti abia în ianuarie 2018. După România, compania s-a extins şi în ţările baltice, Lituania, Letonia, Estonia, iar mai apoi în Marea Britanie, Irlanda şi Finlanda. „Astăzi, suntem cea mai mare academie de programare din regiune, iar pe majoritatea pieţelor în activitatea noastră suntem lider de piaţă”, spune Mazur.
Piotr Mazur, acum în vârstă de 26 de ani, este vicepreşedinte al grupului, responsabil de SDA pe pieţele externe, dar şi CEO, supervizând activitatea managerilor locali, în timp ce Michał Mysiak, 33 de ani, este directorul general al grupului şi principalul purtător de cuvânt în Polonia. De altfel, din structura de management mai fac parte şi Costin Alexandru, care conduce echipa de
10 persoane şi aproape 100 de traineri din România şi care anterior a lucrat pentru Oracle şi Vodafone, precum şi Jonas Bacinskas, care gestionează activităţile din ţările baltice şi care a mai lucrat înainte pentru Cisco.
„Avem un country manager pentru Lituania şi Letonia şi cu echipe locale, dar încă nu sunt la fel de mari ca cea din România. Echipa baltică a început să crească în ultimul trimestru al acestui an şi avem planuri ambiţioase de a creşte şi mai mult în regiune. Punctul nostru forte este că avem o structură uniformă şi un proces clar de luare a deciziilor, care ne ajută să atragem experţi interesaţi să se alăture companiei noastre”, spune Mazur.
Recent, fondatorii au luat în considerare şi investiţii externe, astfel că în ianuarie 2019 au atras prima finanţare externă, de la fondul polonez Aria Investment Fund, specializat în investiţii în companii de tehnologie, care, alături de Dominik Zimakowski, este al patrulea acţionar al afacerii. A fost cea de-a patra investiţie a fondului într-o companie. „Căutam un partener care să se uite pragmatic la industria noastră şi să vadă şansa ca o companie poloneză să devină lider într-o regiune a Europei aflată în creştere dinamică. Nu am dezvăluit public dimensiunea investiţiei, dar s-a încadrat în intervalul de 1-5 milioane de euro pe care Aria îl investeşte în general. Tot capitalul atras de la Aria a fost alocat extinderii internaţionale şi, de asemenea, dezvoltării serviciilor care ne permit diversificarea afacerilor, prin începerea furnizării de servicii online.”
O piaţă mereu în căutare de specialişti
Când vine vorba despre estimarea nevoii de specialişti IT, în Polonia există un deficit de 50.000 de profesionişti, iar în Marea Britanie 75.000. În România, datele variază, iar cele mai recente actuale sugerează un număr de 30.000 de profesionişti IT. În 2016, a existat o analiză care susţinea că pe plan local există un deficit de 50.000 de specialişti, în timp ce, conform studiului Confederaţiei Patronale Concordia, deficitul de forţă de muncă din sectorul IT se estimează că va evolua de la 18.200 de specialişti în 2018 la circa 20.000 în anul 2021, estimări care nu iau în calcul migrarea acestora.
„Este clar că deficitul va continua să crească, susţinut de trei factori majori. În primul rând, cererea este din ce în ce mai mare pentru profesionişti IT datorită faptului că încet-încet, toate companiile se transformă în companii de tehnologie şi, din această cauză, tot mai multe companii au departamente de IT. În România există un factor suplimentar, datorită reputaţiei bune pe care o au profesioniştii IT. Mulţi giganţi tehnologici internaţionali şi-au stabilit centrele de cercetare şi dezvoltare în România şi oferă programatorilor salarii mari şi multe avantaje, inclusiv relocarea potenţială în viitor. În al doilea rând, universităţile române nu produc suficienţi specialişti. Al treilea factor este migrarea din România a profesioniştilor IT către pieţele occidentale sau în SUA, care măreşte şi mai mult decalajul. Aceasta înseamnă nu doar că cererea pentru profesioniştii IT nu va fi satisfăcută în viitorul apropiat, ci dimpotrivă, va continua să se aprofundeze”, explică Piotr Mazur.
Potrivit unui studiu efectuat de SDA pe piaţa locală, aproximativ 9.000 de profesionişti IT ies anual de pe băncile instituţiilor de formare din România – număr insuficient pentru a răspunde nevoii actuale. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj oferă cel mai mare număr de absolvenţi IT în fiecare an, aproximativ 1.850, fiind urmată de Universitatea Politehnica Bucureşti (1.740), Universitatea Tehnică din Cluj (1.665), Academia de Studii Economice (1.450), Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi (1.200) şi Universitatea Bucureşti (900).
Datele Comisiei Europene din 2015 arată că până în 2020 va exista o lipsă de 900.000 de specialişti IT în întreaga Uniune Europeană. De altfel, regiunea Europei Centrale şi de Est este caracterizată, printre altele, de o creştere economică medie, şi o predispoziţie pentru ştiinţe şi limbi străine, fiind astfel o piaţă atractivă pentru şcolile de programare care ajută la satisfacerea cererii în continuă creştere. Coroborat cu fenomenul digitalizării – în urma căruia tot mai multe locuri de muncă solicită cunoştinţe mai complexe de IT, care pot fi învăţate rapid şi de neprofesionişti – creşte accelerat şi cererea pentru IT-işti.
IT Bootcamp, program oferit de SDA, este o formă alternativă de educaţie, care a luat naştere în SUA în urmă cu aproximativ opt ani. Numele provine de la un program de antrenament desfăşurat de armata americană cu scopul învăţării sau îmbunătăţirii abilităţilor. Piotr Mazur spune că sunt „ateliere de programare practică foarte intense”. „Aş dori să subliniez aici cuvântul «intens» – cursurile durează în medie 300 de ore şi aproximativ 80% din informaţii sunt practice, adaptate exact la nevoile companiilor care caută profesionişti IT”, adaugă el.
În regiunea Europei Centrale şi de Est, inclusiv în Polonia şi în România, oamenii se orientează din ce în ce mai mult către educaţia informală, deoarece universităţile s-au dovedit a fi ineficiente în acest sens. Acestea oferă prea puţine informaţii practice şi o legătură destul de slabă între învăţare şi jobul practic. IT Bootcamp acoperă aceste goluri deoarece sunt concentrate pe abilităţile cerute de angajatori. „În fiecare ţară unde activăm, colaborăm cu angajatori cheie din sectorul IT şi ascultăm nevoile acestora, cu scopul de a ne adapta cursurile pentru a se potrivi cu cererea acestora”, explică executivul.
El consideră că abordarea practică şi faptul că universităţile nu se adaptează nevoilor viitorilor angajatori este un lucru crucial atunci când vine vorba despre IT Bootcamp, care oferă instruire şi recalificare (upskilling şi re-skilling). „Cred că este interesant de subliniat că 30% dintre studenţii noştri sunt persoane care au urmat la un moment dat studii universitare în sectorul IT şi programare şi au observat că dobândesc prea multe cunoştinţe inutile şi prea puţine informaţii practice care pot face o diferenţă reală atunci când îţi cauţi un loc de muncă sau când negociezi salariul. Restul studenţilor provin din industrii complet diferite, foarte des fără experienţă anterioară în domeniul IT.”
Mazur spune că cererea şi deficitul specialiştilor IT sunt prea mari, aşa că, cel puţin în sectorul IT, nu mai este neapărat necesar să finalizezi o facultate de profil. „De fapt, uneori nu este nevoie deloc de studii universitare oficiale. Sistemul de învăţământ din principalele pieţe unde ne desfăşurăm activitatea este destul de învechit şi concentrat prea mult pe teorie şi prea puţin pe practică şi cunoştinţe aplicabile. În plus, din ce în ce mai puţini oameni lucrează în domeniul pe care l-au studiat şi, de asemenea, angajatorii devin din ce în ce mai flexibili atunci când vine vorba de căutarea candidaţilor pentru angajare şi nu mai acordă atât de multă importanţă studiilor universitare în domeniu. Aş îndrăzni chiar să spun că sectorul IT este şi mai flexibil – atât timp cât poţi scrie cod, nu contează ce ai făcut înainte şi care este (dacă există) diploma universitară pe care o ai.”
Cu toate acestea, Piotr Mazur spune că finalizarea cursurilor ţine foarte mult de motivaţia cursanţilor, dar şi de capacităţile acestora. „Nu vreau să prezint o poveste frumoasă aici – nu toată lumea este menită să fie programator. Nu vindem acest concept, că prin simpla participare la bootcampul nostru oamenii vor deveni programatori, deoarece aceasta ar fi o publicitate falsă. Oamenii trebuie să dedice mult timp, efort şi energie cursurilor noastre. Învăţarea unui limbaj de programare este asemănător învăţării oricărei limbi străine şi ne străduim să includem toate informaţiile esenţiale pe durata unui curs de 7 luni – şi sunt destul de multe informaţii. Astfel, după şapte luni de curs intensiv, studenţii noştri cunosc elementele de bază ale programării. Ei nu devin imediat programatori cu drepturi depline, ci mai degrabă sunt pregătiţi pentru primul lor entry job în industria IT.”
Un alt studiu al Comisiei Europene, care întăreşte spusele lui Mazur, indică faptul că, în curând, pe parcursul vieţii profesionale vom ajunge să avem între 15 şi 20 de locuri de muncă diferite, în sectoare diferite, schimbând chiar radical sfera muncii desfăşurate.
În SUA, media acestei perioade la angajaţii cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani este de 3 ani, de trei ori mai mică decât cea a angajaţilor cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani, care este de 10,4 ani. În ceea ce priveşte 28 de ţări din Uniunea Europeană, schimbările pentru tinerii de 25-34 de ani între 2000 şi 2014 sunt de asemenea evidente. Menţinerea unui singur loc de muncă pentru 10 ani sau chiar mai mult a scăzut de la 17,5% la 12,5%, în timp ce menţinerea unui loc de muncă pentru o perioadă de 3-5 ani a crescut de la 17,7% la 19,4%. Această perioadă mai scurtă nu este doar rezultatul unui timp mai scurt petrecut în câmpul muncii, ci este, de asemenea, o alegere conştientă.
Acest lucru va fi în special afectat şi de faptul că tehnologia şi automatizarea remodelează mediul de muncă, unele joburi sau sarcini pe care oamenii le îndeplinesc fiind înlocuite de maşini. Există o tendinţă deja în reconversia profesională la nivelul adulţilor spre specializări IT, ca să poată accesa joburi mai bine plătite şi să rămână în joc. Şi acest fenomen contribuie la o dezvoltare dinamică a şcolilor de IT pentru adulţi sau a bootcampurilor pentru cei ce vor să înveţe sau să-şi exerseze aceste abilitaţi. „Performanţele pe care le-am avut până acum pe piaţa românească sunt foarte încurajatoare, mai ales ţinând cont de faptul că România are o populaţie mai mică, 20 de milioane de locuitori faţă de aproximativ 38 de milioane în Polonia. Am observat o dinamică de creştere pe piaţa românească care depăşeşte aşteptările noastre, iar astăzi România este a doua noastră piaţă (după Polonia), cea mai importantă exact datorită potenţialului acesteia. Ceea ce ne ajută în România, deşi o piaţă nouă, este avantajul de a fi fost primii în piaţă, putând astfel să construim de la zero fără concurenţă majoră. Desigur, ne aşteptăm să vedem competiţie în curând şi am văzut deja unii antreprenori locali care înfiinţează companii cu o abordare similară”, spune Piotr Mazur.
Pe toate pieţele unde sunt prezenţi, SDA are aproximativ 80 de angajaţi. În România are o echipă de 10 persoane, iar în prezent recrutează pentru alte 10 posturi. Pe lângă angajaţii cu normă întreagă, colaborează cu aproape 100 de traineri IT care oferă cursuri în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Craiova, Oradea, Constanţa, Galaţi şi Baia Mare, iar până la sfârşitul acestui an vor să înceapă livrarea primelor cursuri la Chişinău, în Republica Moldova.
„Planul nostru este să fim prezenţi în toate oraşele mai mari din România şi să ne creştem echipa. Avem nevoie de oameni potriviţi care consideră educaţia un element cheie al creşterii şi dezvoltării personale. Recrutăm trainerii din oraşele în care se desfăşoară cursurile. Motivul pentru aceasta este că trainerii noştri sunt programatori activi cu joburi zilnice şi le-ar fi dificil să călătorească distanţe lungi în weekend. Această poziţie este de fapt foarte atractivă pentru programatori – aceştia pot câştiga bani în plus în timpul lor liber, pot dezvolta soft skills şi public speaking skills. Desigur, plăcerea de a-i învăţa pe alţii este încă un avantaj”, spune Mazur.
În ceea ce priveşte bugetul de investiţii, SDA a investit peste 1 milion de lei în ultimul an şi jumătate şi intenţionează să investească încă 1 milion de lei în 2020. Cât despre rezultate, pentru 2019 se aşteaptă să atingă venituri de 1,5 mil. euro şi un profit net de circa 200.000 de euro.
Pe baza statisticilor pe care le derulează în ţările în care SDA activează, 81% dintre absolvenţii cursurilor SDA primesc un loc de muncă în domeniul IT în termen de trei luni de la finalizare, în timp ce 10% dintre ei urmează studii universitare în paralel cu clasele, iar restul sunt profesionişti care lucrează activ. „De la lansarea în 2014, am avut 5.000 de studenţi care au absolvit cursurile organizate de SDA în Europa, iar în prezent alţi 2.500 urmează cursurile noastre. În România avem până în prezent aproximativ 500 de absolvenţi. Scopul nostru pentru România pentru anul 2019 este formarea a 1.000 de studenţi. Anul viitor intenţionăm să creştem acest număr cu cel puţin 50%. Pentru anul viitor planificăm 80 de cursuri în România.”
În prezent, SDA oferă trei cursuri cheie în România – Software Tester (care durează 112 ore), limbaj de programare Python (311 ore) şi, cel mai popular, Java (360 de ore). Acestea se ţin în weekend, numără de obicei 15-20 de studenţi şi durează în general în jur de 3-5 ore pe zi. Pornesc de la 3 luni (Software Tester) şi pot ajunge până la 7 luni (Python). „Este o experienţă intensă, care necesită o mare dedicare din partea studenţilor, inclusiv studierea în timpul liber şi pregătirea proiectelor. Aici trebuie să subliniez că, deşi sună simplu, vorbim în majoritatea cazurilor despre persoane care au deja locuri de muncă şi continuă să muncească pe durata participării la cursurile noastre”, explică Piotr Mazur.
Când vine vorba de costuri, cursul Software Tester costă 4.500 de lei, Java este 8.900 de lei, iar Python 7.900 de lei, cursanţii având posibilitatea achitării în rate. În România, SDA lucrează împreună cu băncile locale la dezvoltarea de credite favorabile pentru cursurile pe care le oferă. În august 2019, cursul Java oferit de SDA a fost autorizat în cadrul programului Investeşte în Tine dezvoltat de CEC Bank şi finanţat de guvernul român, care oferă credite pentru dezvoltare profesională fără nicio rată a dobânzii.
Următorul pas pe care se concentrează SDA este colaborarea B2B cu companii majore care au nevoie de un flux constant de profesionişti IT, aşa cum lucrează deja pe piaţa poloneză şi pe cea finlandeză. În colaborarea cu corporaţiile, lucrează în două feluri, fie recrutează oameni noi din piaţă pe care îi instruiesc şi îi introduc în companii, fie preiau angajaţii care lucrează deja în acea companie, dar pe o poziţie non-IT şi îi recalifică. De asemenea, colaborează cu multinaţionale pentru furnizarea de cursuri mai tradiţionale de „perfecţionare”, bazate exact pe nevoile personalizate ale angajatorului. Unul dintre proiectele de referinţă în acest sens este colaborarea cu Nordea Bank în Polonia, unde lucrează în ambele moduri menţionate. Primul proiect cu banca s-a numit „IT na Bank” şi a avut cinci ediţii. În cea mai recentă, Nordea a căutat să angajeze noi junior database specialists, printr-un curs intensiv pentru persoane fără experienţă tehnică, implementat de SDA. Academia a gestionat întregul proces de recrutare şi screening al participanţilor, Nordea participând doar la etapa finală a interviului, în care a selectat cei mai buni candidaţi. În cadrul proiectului, noii angajaţi selectaţi au participat la un curs care s-a desfăşurat timp de cinci zile pe săptămână pentru o perioadă de trei luni, în care au fost furnizate 200 de ore de cunoştinţe practice. Nordea a acoperit 60% din costurile programului şi a primit la final 12 specialişti cu un contract de angajare pentru o perioadă de un an. De asemenea, le-a fost oferită posibilitatea de a preda cursuri de recalificare intern pentru angajaţii din birourile lor din Varşovia, Gdynia (Polonia), Stockholm (Suedia) şi Helsinki (Finlanda).
„Cum am lucrat cu Nordea Bank în Polonia şi pe pieţele scandinave, am dori să lucrăm şi în România. Având în vedere deficitul în continuă creştere de profesionişti IT şi cât de greu (şi de asemenea scump) este să angajezi profesionişti IT, procesul de recrutare trebuie să se adapteze. La un moment dat, nu mai este eficient din punct de vedere al costurilor sau al timpului să te lupţi pentru aceiaşi profesionişti IT cu alte multinaţionale; este de preferat, atât din punct de vedere al resurselor umane, cât şi a ratei de retenţie a angajaţilor, să li se ofere angajaţilor actuali capacitatea de a învăţa noi abilităţi într-un mediu controlat, care stimulează, de asemenea, creativitatea şi îi face pe angajaţi să se simtă doriţi. Cred că odată cu progresul automatizării şi al digitalizării, din ce în ce mai multe companii vor trebui să urmeze acest proces de recalificare şi perfecţionare a angajaţilor pentru a răspunde nevoilor generate de locurile de muncă de mâine. Acesta este motivul pentru care vom derula în curând acest proiect B2B în România şi credem că, având în vedere prezenţa multinaţionalelor IT din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi alte oraşe importante, cererea este acolo. Cred că aceste companii care implementează astfel de programe, care fie formează angajaţi de la zero fie îşi recalifică personalul actual, vor înregistra un punctaj foarte ridicat în ceea ce priveşte employer branding, arătând pieţei că sunt dispuşi nu doar să îşi păstreze oamenii talentaţi, dar şi să investească în ei”, spune Mazur.
Digitalizarea şi automatizarea, impuls pentru piaţa IT&C
În ultima perioadă, industria de IT&C a cunoscut o evoluţie fulminantă, determinată în parte de fenomenele de digitalizare şi automatizare. În timp ce o mulţime de servicii analogice cunoscute încep să fie mutate pe canale online, regiunea Europei Centrale şi de Est atrage din ce în ce mai mulţi investitori străini care identifică centre IT bine plătite în aceste ţări.
„Cred că suntem încă înainte de boomul real, atunci când investitorii vor realiza că nu suntem doar ieftini (bineînţeles că acum acesta este destul de des motivul pentru care investesc), ci, în acelaşi timp, suntem şi specialişti bine educaţi. Dar ceea ce observăm se datorează lipsei unui număr suficient de angajaţi potenţiali şi din acest motiv întreaga industrie nu creşte la un pas atât de rapid pe cât ar putea”, spune Piotr Mazur.
Ce impact are fenomenul digitalizării în procesul de dezvoltare a industriei de IT&C? „Să folosim exemplul Estoniei, unde de fapt sunt şi e-cetăţean. Este impresionant modul în care această ţară mică este digitalizată. Poţi face aproape totul fără să fii nevoit să părăseşti casa. Poţi vota la alegeri, programa vizita la cabinetul medicului, comanda reţeta pentru medicamentele necesare, depune declaraţii fiscale. Poţi deveni chiar e-rezident al Estoniei fără măcar să fi vizitat vreodată ţara, dar primeşti o mulţime de avantaje suplimentare pentru a conduce compania acolo. Cred că progresul în domeniul digitalizării este necesar în fiecare ţară.”
În ziua de astăzi, aproape totul este condus de un software, astfel că necesitatea profesioniştilor IT calificaţi vine nu numai din partea companiilor financiare sau de asigurări, dar şi de la cele care produc software auto, instrumente medicale, electrocasnice etc. În fiecare an apar noi produse care depind foarte mult de tehnologie avansată şi software pe care le folosim în viaţa de zi cu zi, cum ar fi boxele inteligente de la Google sau Amazon, smartphone-uri, laptopuri, televizoare etc. „Trăim vremuri în care orice companie pentru a supravieţui va trebui să devină într-un fel sau altul o companie de tehnologie. Întrucât aproape fiecare aspect al vieţii noastre este asociat cu software-ul, limbajele de programare, avem nevoie de tot mai multe companii care să le creeze, să le actualizeze şi să le dezvolte şi, desigur, aceasta vine şi cu o nevoie de astfel de profesionişti”, spune Mazur. Piaţa globală de învăţare a programării are o valoare estimată la 450 de milioane de dolari. În Polonia, piaţa este estimată la 50 de milioane de zloţi polonezi (circa 50 de milioane de lei). Vicepreşedintele companiei estimează că piaţa românească este la jumătate faţă de cea poloneză.
sursa: businessmagazin
