Ministrul fondurilor europene, la Cluj: “Absorbim greu banii europeni pe marile proiecte de infrastructură pentru că nu avem forță de muncă”
Absorbția lentă a banilor europeni pentru marile proiecte de infrastructură a ale României este generată de criza forței de muncă din construcții, a declarat, la Cluj, Roxana Mînzatu, ministrul fondurilor europene.
“Creșterea salariului minim în construcții la 500 de euro a fost o măsură bună, în paralel cu reducerea taxelor pentru acest sector, însă ea trebuie însoțită și de alte măsuri care să regleze creșterea manoperei. Ideea era ca în România să creăm condiții pentru a-i aduce înapoi pe muncitorii care acum lucrează în țări precum Germania, Italia sau Spania.
Am încercat să permitem și aducerea forței de muncă din alte state, am ajuns la 20.000 de persoane în acest an. Avem și acea măsură prin care dăm o subvenție de 2.250 de lei companiilor care angajează oameni de o anumită vârstă, proaspăt absolvenți, categorii mai vulnerabile. Recunoaștem, totuși, că deși am alocat sute de milioane de euro pentru calificarea și formarea profesională, majoritatea din bani europeni, impactul întârzie să apară”.
Ministrul a anunțat că Guvernul României are ca strategii schimbarea standardelor profesionale, stagii de pregătire plătite cu până la 0,5 milioane de euro firmelor care iau cel puțin 140 de elevi în practică, respectiv 1 milion de euro celor care iau minimum 200 de studenți.
“M-am întâlnit la Cluj cu companii din domeniile apă, canalizare, epurare, sunt proiecte consistente în aceste sectoare din bani europeni, dar există o lentoare în trimiterea facturilor pentru decontare. Sunt probleme cu forța de muncă nu numai în construcții, ci și în turism, industria ospitalității fiind una cu o fluctuație mare de personal, dar vrem să implementăm aici și un sistem de vouchere pentru calificarea personalului”, a spus Mînzatu.
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin din România (CONAF) a lansat miercuri, la Cluj, un studiu privind ocuparea forţei de muncă din România în contextul Uniunii Europene, cele mai recente date fiind prezentate de Asociaţia de Analiză Decizională şi Strategică. 5.000 de locuri de muncă sunt disponibile în Cluj-Napoca, unul dintre oraşele României care duce o acută lipsă de forţă de muncă. Cea mai căutată profesie aici este cea de programator.
Printre specialiștii care s-au pronunțat în privința viitorului pieței muncii se numără manageri ai companiilor Romgaz, Hidroelectrica, EnergoBit, OMV Petrom, Electrica, KPMG, Eurolines. Principalele teme de dezbatere ale conferinței Pactul pentru Muncă au fost cum facem să atragem personal calificat, care este tendinţa pieţei muncii, cum îi convingem pe cei din conducerea marilor companii să nu îşi mute producţia în alte ţări.
sursa: ziuadecj.realitatea
