Martin Slabbert, unul dintre cei mai puternici manageri din real-estate, fondator al NEPI: Felul în care s-a trasat tranzacţia de la Romexpo „miroase urât”. Pare ceva în neregulă. Sunt foarte sceptic cu privire la cum s-a realizat

Martin Slabbert, CEO şi fondator al Prime Kapital, care anterior a pus bazele NEPI, cel mai mare proprietar de malluri din România, consideră că statul român trebuie să dea dovadă de mai multă transparenţă şi să permită o concurenţă pe piaţa imobiliară locală în cazul unor proiecte precum cel de la Romexpo.

„Felul în care Romexpo a trasat tranzacţia cu Grupul Iulius „miroase urât” din punct de vedere politic. Pare ceva în neregulă. Sunt foarte sceptic cu privire la cum s-a realizat acest lucru. Se tranzacţionează un teren fără nicio transparenţă sau concurenţă. Este în interesul românilor şi în interesul ţării să existe o concurenţă acolo pentru ca dezvoltatorii să concureze pe o piaţă liberă iar banii să ajungă la stat pentru a fi utilizaţi corespunzător pentru dezvoltare”, a spus pentru ZF Martin Slabbert.

El a subliniat că este foarte bine că NEPI şi-a arătat interesul.

„Pentru un astfel de proiect trebuie lansată o licitaţie. Primăria ar trebui să prezinte un plan cu ce ar trebui organizat acolo. Poate chiar loturi din întreg terenul ar trebui licitate pentru ca mai mulţi dezvoltatori să aibă acces la proiect. Nu cred că este sănătos pentru Iulian Dascălu (CEO şi acţionar Iulius Group – n.red) să aibă o poveste de dragoste cu Camera de Comerţ, poveste pe care nimeni nu o înţelege”, a spus Martin Slabbert.

Managerul a subliniat că principiul pieţei libere este competiţia, iar Camera de Comerţ trebuia să lanseze în licitaţie proiectul, nu vreun parteneriat.

La o zi de când în Parlament a fost adoptat un proiect de lege de Camera Deputaţilor ce prevede transmiterea cu titlu gratuit a unui teren de 46 ha, proprietatea statului, în proprietatea Camerei de Comerţ şi Industrie a României, fondul de investiţii sud-african NEPI-Rockcastle şi-a făcut publică intenţia de a cumpăra loturile disponibile.  Camera de Comerţ vrea însă să se asocieze cu Iulius Group pentru dezvoltarea unui proiect de aproape 3 mld. euro.

De asemenea, Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) dezaprobă decizia Parlamentului de a transfera cu titlu gratuit terenul de 46 ha de la Romexpo din proprietatea statului în proprietatea unei entităţi private, respectiv Camera de Comerţ şi Industrie a României, considerând că acest proiect creează un precedent grav atât prin valoarea prejudiciului economic generat, cât şi prin implicarea celui mai înalt for legislativ.

În acest context, Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a comunicat că este o instituţie reprezentativă pentru mediul de business românesc, a cărei arie de activitate, impusă prin lege, este aceea de a susţine şi promova mediul de afaceri şi antreprenoriatul autohton. În ultimii 150 de ani CCIR a reprezentat principalul for de sprijinire a afacerilor din România.

„Terenul în discuţie, pe care este amplasat Complexul Expoziţional Romexpo, nu este unul viran şi nici unul liber de sarcini, regimul juridic al acestuia atestând până în anul 2053 dreptul de folosinţă al Camerei de Comerţ şi Industrie a Românei. În acest context, singura instituţie care a efectuat demersuri pentru reglementarea situaţiei juridice a terenului prin raportare la demersul investiţional a fost, începând cu anul 2015 şi până în prezent, în mod exclusiv CCIR, perioadă în care mediul concurenţial la care CDR face referire, a lipsit din peisajul, fie el real investiţional, ori cel care intenţionează să creeze confuzie în rândul opiniei publice”, au transmis oficialii Camerei de Comerţ.

„Astfel, aşa cum s-a mai precizat, aducerea la bugetul de stat şi a celui local a 545 de mil. de euro, cel puţin pentru perioada de construcţie a proiectului, reprezintă, suntem convinşi, un fundament economic solid şi, în nici un caz, o lipsă a acestuia. Trebuie subliniat din nou, faptul că în lipsa proiectului investiţional menit să genereze cel puţin 32.000 de noi locuri de muncă, alternativa este cea oferită de prezent, până cel puţin până în anul 2053, când, evident, dreptul de folosinţă al CCIR poate fi prelungit. Cel puţin începând cu anul 2015, CCIR îşi doreşte mai mult decât simpla folosinţă a terenului în forma ei actuală şi anume îşi doreşte să construiască şi, implicit, să dezvolte zona prin proiectul propus. Beneficiile, aşa cum arătăm, sunt pentru comunitate şi pentru dezvoltarea acesteia, cifra investiţiei de aproximativ 2,87 miliarde de euro fiind relevantă în peisajul investiţional actual”, au spus aceştia.

Ei au subliniat că „îndoielile şi întrebările CDR vizând corectitudinea şi transparenţa procedurală a Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem şi unica autoritate legiuitoare a României, nu le comentăm, în condiţiile în care potrivit legii, CCIR este apolitică, însă considerăm că acest gen de afirmaţii nu pot avea decât acelaşi scop pe care l-am mai remarcat şi reclamat deopotrivă, acela de a induce confuzie în opinia publică, fapt pe care continuăm să îl dezaprobăm. Vrem să mai remarcăm un singur lucru – se vorbeşte în contextul arătat, de încercare de tulburare a apelor, faţă de care ne angajăm să revenim de fiecare dată, în încercarea de a le limpezi, de faptul că, prin proiectul de lege, i s-a dat CCIR terenul gratuit. Ceea ce se ascunde sau nu se comentează, este faptul că terenul, într-adevăr, se transmite CCIR, cu titlu gratuit, însă fără posibilitatea pentru aceasta de a-l vinde sau ipoteca pentru 49 de ani, deci până în 2069 inclusiv”.

SURSA:https://www.zf.ro/constructii-imobiliare/martin-slabbert-unul-dintre-cei-puternici-manageri-real-estate-19538680

Lasă un răspuns