Liderii UE așteaptă momentul „istoric” al acordării statutului de candidat pentru Moldova și Ucraina. Macedonia, blocată de Bulgaria

Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi şi vineri, la reuniunile liderilor din Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, la Consiliul European şi la Summitului Euro în format extins, care vor avea loc la Bruxelles. La Consiliul European vor fi discutate cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei.

Săptămâna trecută, trei mari puteri ale UE – Germania, Franța și Italia – au spus că sunt de acord cu statutul de candidat pentru Ucraina, deși cu unele condiții suplimentare. Comisia Europeană a recomandat, de asemenea, o abordare similară. La rândul său, Moldova este văzută ca având mai multe șanse decât Georgia de a primi statutul de candidat la aderare, bucurându-se atât de sprijinul Comisiei, cât și al Germaniei, Franței și Italiei.

Spania sprijină aderarea Ucrainei și Moldovei la UE

ACTUALIZARE 19:00 Premierul spaniol, Pedro Sanchéz, a declarat că va fi un summit „istoric”, deoarece în dezbatere va fi revitalizarea procesului de aderare la UE.

El a confirmat sprijinul Spaniei pentru aderarea Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei la UE și a declarat că Spania va fi, de asemenea, deschisă la propunerile de integrare a Bosniei și Herțegovinei în UE, în viitor.

Premierul spaniol a mai spus că dorește ca discuțiile liderilor să se concentreze și asupra consecințelor economice ale războiului din Ucraina, în special asupra creșterii prețului la energie electrică. Sanchez este în favoarea intervenției statului pe piața energiei electrice, inclusiv plafonarea prețurilor la gaze, și a unei reforme la nivel european.

Roberta Metsola: Nu țineți Balcanii de Vest în umbra unui blocaj!

Președinta Parlamentului European Roberta Metsola a empatizat joi cu țările din Balcanii de Vest, după ce o blocajul în privința aderării Macedoniei și Bulgariei de Nord la UE se menține.

„Înțeleg frustrarea și sentimentul că o țară face doi, trei pași, uneori 15 pași înainte și apoi este ținută în urmă sau pusă într-un pachet care nu este corect”, a declarat Metsola după reuniunea care nu a putut rezolva disputa între Macedonia de Nord și Bulgaria și care care contribuie la blocarea și altor țări candidat din regiune.

Metsola a declarat că le-a spus liderilor Consiliului European că dorește să „vadă progrese” în negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, precum și în ceea ce privește liberalizarea vizelor pentru cetățenii din Kosovo.

„Cred că ceea ce nu ne putem permite astăzi este ca, în acest moment istoric de acordare a statutului de candidat pentru Ucraina și Moldova, să fie ținute în umbra unui blocaj acele țări care așteaptă de foarte mult timp”, a afirmat Metsola.

Bulgaria își menține „veto”-ul față de aderarea Macedoniei de Nord

ACTUALIZARE 18:10 Liderii UE nu au reușit să treacă peste obiecția Bulgariei privind aderarea Macedoniei de Nord la blocul comunitar, iar liderii din Balcanii de Vest sunt supărați pe modul în care au fost blocate aspirațiile UE ale întregii regiuni.

Speranțele că summitul de astăzi al liderilor din Balcanii de Vest și din UE ar putea duce la un compromis între Bulgaria și Macedonia de Nord au fost rapid spulberate, în ciuda unui ultim efort al președinției franceze a Consiliului UE de a veni cu o propunere pentru a ieși din impas.

„Voi fi direct”, a declarat Dimităr Kovacevski, prim-ministrul Macedoniei de Nord. „Ceea ce se întâmplă acum este o problemă gravă și o lovitură serioasă pentru credibilitatea Uniunii Europene”, le-a spus el reporterilor, vizibil supărat.

Premierul Albaniei: Bulgaria face UE „impotentă”

La rândul său, premierul albanez Edi Rama a criticat Bulgaria și întregul proces de extindere a UE.

„Bulgaria este o rușine, dar nu este vorba doar de Bulgaria”, a spus el. „Motivul este spiritul viciat al extinderii. Spiritul său total viciat. Bulgaria este cea mai uimitoare expresie a acestuia. Spiritul extinderii a trecut de la o viziune comună asupra unei întregi comunități la ținerea în captivitate (a unor țări) de către state membre individuale”, a declarat Edi Rama.

Bulgaria a făcut ca UE să devină „impotentă”, a adăugat premierul albanez.

Premierul olandez estimează la 50-60 la sută șansele unei deblocări

„Nimic nu este vreodată ușor în Balcani, dar aici cred că s-ar putea să vedeți o șansă de 50-60 la sută de a se ajunge la un progres săptămâna viitoare”, a declarat premierul olandez Mark Rutte, după ce întâlnirea liderilor UE cu reprezentanții statelor candidate la aderare din Balcanii de Vest i-a lăsat pe aceștia din urmă supărați.

„În ceea ce privește Moldova și Ucraina, s-au făcut mai multe progrese, suficiente pentru a se ajunge decizia de a acorda statutul de candidat. Dar apoi, pentru ca negocierile să înceapă efectiv, mai trebuie să se întâmple multe”, a punctat Rutte.

„Georgia este cu un pas în urmă”, a mai spus el. „Paharul este pe jumătate plin, nu pe jumătate gol”, a adăugat premierul Țărilor de Jos, încercând să imprime un spirit optimist.

Liderii PPE așteaptă un „moment istoric”

ACTUALIZARE 16:10 Responsabili europeni din cadrul Partidului Popular European (PPE) aşteaptă „un moment istoric” la summitul Consiliului European în privinţa acordării statutului de ţară candidată Ucrainei şi Republicii Moldova.

„Astăzi deschidem uşa Uniunii Europene pentru Ucraina şi Republica Moldova, este cu adevărat un moment istoric”, a spus Manfred Weber la sosirea la summitul PPE de joi, primul pe care îl conduce în calitate de preşedinte al formaţiunii paneuropene.

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a spus şi ea că „astăzi este o zi istorică pentru Europa, este ceva de care ar trebui să fim mândri”.

„PE a cerut de multă vreme acordarea statutului de ţari candidate, încă de la începutul invaziei brutale a Rusiei, Ucrainei şi Moldovei. Salutăm textul din draftul de concluzii ale Consiliului European care menţionează exact acest lucru şi rolul care îi este acordat Georgiei”, a spus Metsola la venirea la summitul PPE.

„Este un moment istoric. UE nu s-a ferit niciodată de extindere şi extinderea pe timp de război ne va întări poziţia din punct de vedere al securităţii şi geopolitic”, a mai spus ea, citată de Agerpres.

Președinta Parlamentului European este „optimistă, dar prudentă”

Întrebată dacă se aşteaptă la surprize în ceea ce priveşte decizia anticipată a Consiliului European, ea a răspuns că este „optimistă, dar prudentă”. Ea a ţinut însă să menţioneze că „atmosfera, unitatea pe care am văzut-o în ultimele luni, este ceva ce-mi dă gânduri pozitive privind ceea ce se va întâmpla astăzi şi mâine”.

Cu acelaşi prilej, ea a afirmat că a reiterat, la summitul cu liderii din Balcanii de Vest, „nevoia de a deschide negocieri cu Albania şi Macedonia de Nord şi de a vorbi serios despre liberalizarea vizelor pentru Kosovo”.

David McAllister, preşedintele Comisiei Afaceri externe a Parlamentului European (AFET), a spus că speră sincer că Ucraina şi Republica Moldova vor primi statutul de ţări candidate.

„Este un moment istoric, să sperăm că liderii Celor 27 vor lua această decizie şi, de asemenea, ca Georgia să primească statut de ţară candidată, cu exigenţa de a îndeplini o serie de precodinţii”, a afirmat McAllister, care a condus o misiune a PE în Ucraina înainte de începutul invaziei ruse.

Întrebat dacă ucrainenii sunt gata să înceapă procesul de aderare la UE, eurodeputatul PPE a răspuns că „acordarea statutului de ţară candidată este începutul procesului de extindere”.

„Va dura, dar în cele din urmă Ucraina va trebui să îndeplinească condiţiile de aderare ca orice altă ţară. Dar suntem gata să sprijinim Ucraina, (…) bărbaţii şi femeile care îşi apăra ţara în acest război de agresiune a Rusiei îşi apără nu numai ţara, ci şi valorile europene. De aceea acest moment este puternic simbolic şi un semn de solidaritate”, a subliniat preşedintele Comisiei AFET a PE.

El a reiterat că trebuie să se continue să se acorde atenţie Balcanilor de Vest pentru că „nimeni nu este mai aproape legat de UE, cultural, geografic şi istoric decât cei şase parteneri ai noştri din Balcanii de Vest”.

„Procesul de extindere trebuie să rămână credibil. Asta înseamnă că ambele părţi să-şi respecte promisiunile pe care le-au făcut”, a mai spus el.

Summit UE – Balcanii de Vest. Iohannis: „Unii dintre lideri și-au exprimat speranța, frustrarea, încurajarea. Multă emoție”

ACTUALIZARE 15:30 Klaus Iohannis a declarat, joi, la sfârșitul Summitului UE-Balcanii de Vest că procesul de integrare a regiunii balcanice este accelerat, nefiind însă o concluzie oficială a întâlnirii liderilor UE cu cei din Serbia, Albania, Kosovo, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina și Macedonia de Nord. Șeful statului spune că „unii dintre lideri și-au exprimat speranța, frustrarea, încurajarea deci și multă emoție în această întâlnire”.

„În această dimineață am avut o întâlnire importantă, un summit convocat pentru a discuta situația din Balcanii de Vest. A fost o întâlnire pe care aș califica-o ca o întâlnire bună și concluzia mea este – fiindcă nu există concluzii ale summitului – că toată lumea a înțeles că trebuie să avansăm un pic mai repede cu procesul de integrare pentru Balcanii de Vest.

Sigur, situaţiile sunt diferite de la o ţară la alta, dar eu, personal, sunt convins că trebuie să accelerăm şi m-am exprimat că pentru toţi trebuie să avem curajul să facem următorul pas”, a spus preşedintele, referindu-se la statutul de candidat sau la începerea efectivă a negocierile de aderare.

„Pentru unii, următorul pas înseamnă să primească statutul de candidat. Pentru alții următorul pas înseamnă să înceapă efectiv negocierile de aderare și a.ș.m.d. Summa summarum, atmosfera a fost totuși una bună, chiar dacă din motive lesne de înțeles unii dintre lideri și-au exprimat speranța, frustrarea, încurajarea deci și multă emoție în această întâlnire.

Iohannis: Sprijinim aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la UE

Tema propriu-zisă va fi reluată formal și în formatul Consiliului European. Avem în această după-amiază câteva teme dar una dintre ele este de o importanță deosebită. Este vorba despre a discuta solicitările de a deveni stat candidat ale Moldovei, Ucrainei și Georgiei. Pe această temă Comisia Europeană a emis un punct de vedere săptămâna trecută prin care propune ca Ucraina și Moldova să primească statutul de candidat iar Georgia să primească un statut care declară că sprijinim aspirațiile europene dar că este nevoie de un progres mai vizibil.

Am sprijinit din capul locului solicitările acestor 3 state. Voi exprima azi punctul de vedere al României – noi susținem, sprijinim și salutăm punctul de vedere al Comisiei, care este unul corect, reflectă situația din teren. Este un punct de vedere care vine cu câteva noutăți, procedural vorbind.

Comisia propune să se acorde pentru Moldova și Ucraina statutul de candidat, dar până la începerea propriu-zisă a negocierilor de aderare trebuie să îndeplinească o serie de condiții care sunt enumerate. Cred că este foarte bine așa. Această abordare a Comisiei a reușit să aducă o mișcare pozitivă în întreaga politică de extindere a UE. Ea poate să ducă, prin analogie, la o creștere a vitezei și pentru alte candidaturi și proceduri.

Avem și teme importante noi, cum ar fi comunitatea politică propusă de Franța. Această comunitate nu dorește să fie un substitut sau un pas intermediar sau un înlocuitor pentru extindere. Dorește să creeze o comunitate politică care discută problemele care ne ocupă pe noi europenii, care se vor apleca asupra politicii externe, asupra securității energetice ș.a.m.d.

Mâine vom avea un Euro-Summit în format extins în care vom discuta chestiuni legate de economie și Zona Euro, summit la care vom participa și noi”, a declarat Klaus Iohannis.

Bulgaria cere ca precondiţie pentru discuţiile de aderare cu Macedonia de Nord să se discute de asemenea chestiuni de „istorie comună”, limbă şi identitate naţională.

Preşedintele Macedoniei de Nord Stevo Pendarovski a declarat marţi seară pentru TV24, cu sediul la Skopje, că i-a recomandat prim-ministrului Dimitar Kovacevski să nu se ducă la summitul de la Bruxelles.

„Este inacceptabil că problemele istorice şi disputele lingvistice să fie incluse în cadrul de negocieri cu UE”, a declarat el.

Prim-ministrul albanez Edi Rama a fost şi mai direct. „Întreaga Uniune răpită de Bulgaria nu este un spectacol bun de urmărit!”, a postat el marţi pe Twitter, întrebându-se „Ce să fac acolo?!”.

Ţările din Balcanii de Vest, care includ de asemenea Bosnia şi Herţegovina, Kosovo şi Muntenegru, se află în stadii diferite ale procesului de a cere aderarea la UE, aminteşte DPA, citată de Agerpres.

Summit al liderilor UE în format extins. Michel: „Sunt încrezător că vom acorda statutul de candidat Ucrainei și Moldovei”

ACTUALIZARE 13:30 „Sunt convins că vom acorda Ucrainei și Moldovei statutul de candidat” a declarat Charles Michel, președintele Consiliului European. Acesta a adăugat că este un moment decisiv pentru Uniunea Europeană, care va exprima o perspectivă clară și puternică inclusiv pentru Moldova și Georgia.

„Acesta este un moment decisiv pentru Uniunea Europeană. Decizia de astăzi va fi una geopolitică. Sunt încrezător că, astăzi, vom acorda statutul de candidat Ucrainei și Moldovei și vom exprima o perspectivă europeană clară și puternică pentru Ucraina, Georgia și Moldova”, a spus Michel.

PE a votat cu o mare majoritate rezoluția de acordare a statutului de candidate la UE pentru Rep. Moldova și Ucraina

Între timp, Parlamentul European a votat cu o „foarte mare majoritate” Rezoluția în care cere acordarea statutului de candidate pentru aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană, scrie europarlamentarul Siegfried Mureșan, pe Facebook.

529 de eurodeputați din 588 au votat pentru rezoluție.

„Rezultatul votului arată că în Parlamentul European nu mai există opoziție la Republica Moldova. Susținere totală”, spune Mureșan.

Reuniunea liderilor din Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest va constitui o oportunitate de reafirmare a sprijinului liderilor Uniunii Europene pentru ancorarea europeană a Balcanilor de Vest şi pentru avansarea şi consolidarea procesului de extindere în baza criteriilor stabilite, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, citat de Agerpres. Totodată, reuniunea va fi dedicată unui schimb de vederi cu partenerii din regiune pentru identificarea modalităţilor concrete de stimulare a proceselor de reformă şi de întărire a cooperării în domenii cheie de interes comun, cu scopul consolidării rezilienţei.

Agenda Consiliului European, care se va desfăşura joi şi vineri, va include o dezbatere strategică privind definirea relaţiilor Uniunii Europene cu partenerii apropiaţi din Europa, situaţia din Ucraina, din perspectiva evoluţiilor de securitate şi a sprijinului acordat de Uniunea Europeană pe multiple planuri, cererile de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, în contextul publicării, la 17 iunie, a Opiniilor Comisiei Europene, precum şi rezultatele Conferinţei privind viitorul Europei şi etapele următoare.

Comisia Europeană a recomandat ca Ucraina și Republica Moldova să primească statutul de țări candidate, cu condiția să continue reformele.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a transmis liderilor europeni „să fie la înălţime” acordând Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la UE la summitul CE. „Revine acum Consiliului European să ia o decizie şi să se arate la înălţimea responsabilităţii istorice care ţine de noi”, a declarat von der Leyen în faţa Parlamentului European reunit în minisesiune la Bruxelles.

În cadrul Summitului Euro în format extins vor fi abordate situaţia economică din Uniune şi evoluţiile în ceea ce priveşte Uniunea Bancară şi pieţele de capital.

Sursa:https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/klaus-iohannis-participa-la-consiliul-european-liderii-ue-discuta-cererile-de-aderare-ale-ucrainei-republicii-moldova-si-georgiei-1985665

Lasă un răspuns