EXCLUSIV – Cât se pierde, asumat, în etapele premergătoare extracției de aur și argint din deșeurile miniere: studiu de caz Romaltyn Baia Mare

DRUMUL AURULUI ȘI AL BANILOR.

Scrierea aceasta vizează devoalarea răspunsului la o dilemă economică: cât se investește, de fapt, în pașii premergători extracției de aur și argint, conținutul util din deșeurile miniere? Studiu de caz: subsidiarele din Baia Mare ale Romaltyn Limited, respectiv Romaltyn Mining şi Romaltyn Exploration.

Precizare: sumele prezentate în scriere sunt incluse în documente financiare oficiale. Bonus: devoalarea pierderii financiare asumate de miliardarii străini care vizează prelucrarea sterilului minier din Maramureș, prin fosta uzină Aurul din Baia Mare.

39 de milioane de euro

Firmele deținute în Baia Mare de Romaltyn Limited, holding întregistrat în paradisul fiscal din Isle of Man, adică sereleurile subsidiare Romaltyn Mining şi Romaltyn Exploration, ambele manageriate de Artur Czigler, au raportat în cei 14 ani de existență în care încearcă să exploateze deșeurile miniere din Maramureș o pierdere financiară netă totală de… 39 de milioane de euro.

Să defalcăm suma și să explicăm de unde vin aceste pierderi financiare enorme.

Romaltyn Mining

Proprietarii firmei Romaltyn Mining au anunțat, prin Sturza, că vor să proceseze, în 5 ani, 8,5 milioane de tone de deşeuri miniere prin retratarea sterilului minier cu cianuri pentru recuperarea aurului şi argintului conținut de acesta. Suplimentar, la momentul achiziției de la rusul Prokhorov, exista deja intenția statului să vândă pentru prelucrare, prin Compania Naţională Minieră Remin Baia Mare, peste 500.000 de tone de minereu cuprifer cu conţinut ridicat de arsen, dar și de aur.

Vânzarea a fost făcută în 2013, însă nu către Romaltyn, care avea interdicție de a procesa prin cianurare, ci către traderul elvețian de metale și mineruri, firma Werco Trade AG din Luzern, care a transportat pirita auriferă în China, unde a procesat-o (prin cianurare).

Din cauza blocării proiectului Romaltyn, firma kazahului Kenes Rakishev nu a prelucrat niciun gram de steril minier înregistrând, an după an, pierderi financiare. Romaltyn Mining a înregistrat în existența sa pe piața economică românească de 14 ani, respectiv în perioada 2006-2018, o pierdere financiară netă totală de peste 158 de milioane de lei (exact: 158.153.651 lei, astăzi echivalentul a 33,36 milioane de euro).

Cele mai mari pierderi financiare au fost înregistrate după 2013, cu un vârf de aproape 10 milioane de euro în 2015, dar și cu o pierdere financiară însemnată înregistrată anul trecut, în 2018 compania anunțând un minus de peste 20,8 milioane de lei (exact: 20.865.057 lei).

Romaltyn Exploration

Romaltyn Exploration a fost fondată simultan cu Romaltyn Mining pentru prospecțiuni în zona Maramureș – Satu Mare. În Maramureș are licență de exploare în zona estică și vestică Aluniş Piatra Handal, pe teritoriul administrativ al orașului Tăuţii Măgherăuş şi al comunei Cicârlău, și pe Dealul Poprad din zona Valea Borcutului a Băii Mari.

Romaltyn Exploration a înregistrat în existența sa pe piața economică românească de 14 ani, respectiv în perioada 2006-2018, o pierdere financiară netă totală de peste 27 de milioane de lei (exact: 27.015.174 lei, astăzi echivalentul a 5,7 milioane de euro).

Ca și în cazul firmei-surori, Romaltyn Mining, cei de la explorare au înregistrat cele mai mari pierderi financiare după preluarea controlului operațional de către moldoveanul Sturza, cu un vârf al pierderilor înregistrat în 2014 – anul trecut, la o cifră de afaceri 0, firma a raportat pierderi de peste 2,7 milioane de euro.

Dacă vă întrebați din ce pierd bani aceste firme ale Romaltyn Limited, în contextul în care nu produc? Răspunsul l-a obținut 2mnews, în 2018, când Ovidiu Opriș, directorul economic al Romaltyn, explica ce generează, în principal, raportul financiar negativ/pozitiv: „Prin diferența de curs valutar raportată la dolarul american (…). Din această reevaluare a datoriilor, societatea pierde sau câștigă pentru fiecare dolar împrumutat de la acționari”.

Practic, majoritatea pagubelor (îndatorarea firmei) sunt cauzate de reevaluarea datoriilor pe care societatea Romaltyn le are la acționari. Apoi, vin cheltuielile cu menținerea firmei în stare de funcționare (salarii, cheltuieli cu utilitățile, prospecțiuni, taxe, avocați etc.).

Romaltyn, monedă de schimb pentru miliardari

Romaltyn este fosta Transgold, firma controlată de compania australiană Esmeralda Exploration Limited și în care statul român deținea o participațiune minoritară. Transgold deținea fosta uzină “Aurul” și era specializată în prelucrarea deșeurilor miniere și valorificarea conținutului de aur și argint al acestora. După accidentul ecologic (deversarea cianurilor) din ianuarie 2000, Transgold a fost închisă.

În 2006, KazakhGold (controlat de familia kazahă al lui Kanat Assaubayev – foto mic stânga), împreună cu grupul minier britanic Oxus Gold, a achiziţionat activele Transgold Baia Mare, aflată în lichidare, transformând-o în Romaltyn Mining și Romaltyn Exploration, firme controlate prin Romaltyn Limited.

În anul 2007, KazakhGold a finalizat preluarea integrală a Transgold, prin cumpărarea treptată a pachetului de 50% din acţiuni deţinut de compania britanică în joint venture-ul Romaltyn Limited.

În 2009, Polyus Gold, cel mai mare producător de aur din Rusia, deţinut de miliardarul rus Mihail Prokhorov (foto mic dreapta), a cumpărat de la familia Assaubayev 50,1% din KazakhGold, pentru 269 milioane de dolari, însă kazahii au continuat să controleze Romaltyn Baia Mare, prin AltynGroup, păstrând 65% din firmele din Baia Mare.

În aprilie 2012, Prokhorov, ajuns, prin Polyus Gold International Limited, unic acționar, vinde Romaltyn Limited, cu 20 de milioane de dolari, companiei SAT&Company din Kazahstan (înregistrată în British Virgin Islands) și controlată de miliardarul kazah Kenes Rakishev (partener de afaceri cu Timur Kulibayev, ginerele fostului președinte Kazahstanului Nursultan Nazarbaev, care a demisionat în martie 2019 din prima funcție din stat).

Un an mai târziu, în aprilie 2013, în acţionariatul companiei Romaltyn Limited a intrat şi fondul de investiţii Fribourg Capital Investments, controlat de fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, care a anunțat că deține 49% din capitalul social al firmelor Romaltyn, precum și controlul operaţional al proiectului din Baia Mare.

Sturza, fost director general adjunct al grupului Rompetrol, a mai lucrat cu Kenes Rakishev și, cel mai probabil, a fost inclus în afacerea din Baia Mare pentru a reuși să demareze prelucrarea deșeurilor miniere. În urma unui conflict administrativ, însă, purtat cu administrația municipiului maramureșean, activitatea de extracție a fost blocată în instanță. Procesele continuă.

În 2013, Sturza anunța o investiţie de aproape 40 milioane de dolari pentru valorificarea şi reciclarea deşeurilor miniere în Baia Mare, precum și faptul că activitatea Romaltyn va fi coordonată de un Consiliu Director.

Acest board a fost format din: kazahul Kenes Rakishev, moldoveanul Ion Sturza (ambii prezentați ca acționari) şi trei directori independenţi: kazahul Nurlan Abduov (42 de ani, expert financiar, unul dintre oamenii de încredere a lui Rakishev), Dan Corneliu Pascariu (69 de ani, bancher, originar din Baia Mare, pe atunci preşedintele Consiliului de Supraveghere a UniCredit Ţiriac Bank şi al altor companii internaţionale) şi Bogdan Popescu (expert în resurse minerale).

sursa:    2mnews

Lasă un răspuns