Editorial The Financial Times: Donald Trump și limitele liberei exprimări în era internetului

Revolta de la Capitoliu a fost picătura care a umplut paharul pentru marile reţele sociale din Statele Unite, care au decis să-i blocheze conturile lui Donald Trump. Care vor fi efectele acestei măsuri pe viitor?

Cât de repede poate deveni inimaginabilul realitate pe timp de criză! Dacă acum o săptămână ar fi putut părea o fantezie ca președintele american să incite o insurecție sau să se confrunte cu o a doua procedură de revocare în cursul aceluiași mandat, tot atât de deplasată părea și perspectiva ca rețelele sociale să-i interzică accesul „liderului lumii libere”. Interdicțiile impuse de Twitter, Facebook și Instagram președintelui Donald Trump evocă niște probleme profunde: libertatea de exprimare și precedentul pe care l-ar putea stabili pentru apariția unor societăți mai puțin libere. Totuși, chiar dacă natura „permanentă” a suspendării de pe Twitter este discutabilă, inacțiunea ar fi creat riscuri și mai mari.

Măsura împotriva lui Donald Trump a fost cinic de tardivă

În circumstanțele excepționale ale Americii contemporane, companiile care administrează platformele au avut dreptate să-i suspende accesul dlui Trump cel puțin până la expirarea mandatului său prezidențial. Președintele glorificase violența și instigase la o contestare a instituțiilor americane care a lăsat cinci oameni morți. Vocile critice au dreptate când afirmă că măsura a fost cinic de tardivă. Președintele a nesocotit în mod repetat regulamentele platformelor pentru utilizatorii lor. Dacă ele ar fi acționat mai din timp prin îndepărtarea selectivă a postărilor prezidențiale care încălcau regulile, necesitatea unei măsuri și mai dure ar fi putut fi evitată, scrie The Financial Times.

În plus, poliția avea motive întemeiate de îngrijorare cum că simpatizanții președintelui se foloseau atât de platforme consacrate cât și de unele de nișă pentru a complota la noi violențe. Acest fapt justifică măsura luată de Apple, Google și Amazon de a restricționa accesul la Parler, alternativa la Twitter („alt-tech”) îndrăgită de dreapta radicală.

Vorbim fără îndoială de chestiuni etice complexe. Cancelarul german Angela Merkel a criticat suspendarea pe perioadă indefinită a contului de Twitter al dlui Trump, calificând-o drept o violare a „dreptului fundamental la exprimare liberă”. Aleksei Navalnîi, bloggerul rus anticorupție, a declarat că gestul poate fi „exploatat de inamicii liberei exprimări din întreaga lume”.

Trump își menține accesul la influentul amvon prezidențial

Însă capacitatea Americii de a promova democrația și libertățile politice în exterior se va prăbuși dacă ea nu și le poate apăra și în interior. În vreme ce unii întreabă de ce inamici ai SUA își mențin accesul la Twitter și dl Trump nu, președintele dispune de o putere unică de a submina democrația americană, pe care poate alege s-o folosească sau nu. Este înșelător să afirmi că dl Trump a fost „redus la tăcere”, din moment ce el își menține accesul la influentul amvon prezidențial al SUA.

Mai mult chiar, libera exprimare nu poate fi complet neîngrădită. Liberalii ar trebui să aibă grijă ca propriile lor argumente să nu fie răstălmăcite pentru a submina tocmai acele lucruri în care ei cred. Constrângerile impuse discursului urii și incitării online sunt legitime. Deși contextul cultural e unul foarte diferit, dna Merkel a remarcat că SUA ar duce-o mai bine dacă ar urma exemplul Germaniei, care a adoptat legi pentru restricționarea unor asemenea comportamente, în loc să lase în seama platformelor să-și conceapă și să-și impună propriile reguli.

Necesitatea unei dezbateri pe tema limitelor liberei exprimări

Asemenea restricții juridice s-ar putea lovi de probleme în SUA din cauza Întâiului Amendament (consfințește libera exprimare – n.red.). Însă și ultimele zile ilustrează necesitatea unei dezbateri pe tema limitelor liberei exprimări în America, dar și în privința puterii deținute de companiile tehnologice. O reglementare mai clară ar trebui să constituie o prioritate pentru viitoarea administrație Biden și pentru Congres.

Ceea ce nu trebuie neapărat să însemne abolirea Secțiunii 230 din Communications Decency Act („Legea Bunei Cuviințe în Comunicări”), care acordă companiilor de internet imunitate pentru conținutul generat de utilizatori pe site-urile lor. Dar ea ar trebui să fie cel puțin reformată și să prevadă mai multe excepții pentru a acoperi, de exemplu, incitarea la violență și propaganda teroristă. Și un mecanism mai eficient de compensare este necesar.

Totodată, nu poate fi trecută cu vederea nici răspunderea unor posturi TV convenționale, cum e Fox News, deținut de Rupert Murdoch, care i-a făcut jocul mult prea mult timp dlui Trump și care, conform unui studiu, a fost mai eficient decât rețelele sociale în ce privește diseminarea unor convingeri false. Regatul Unit, care a dat undă verde unui canal de știri „de opinie” deținut de Murdoch, ar trebui să fie foarte precaut.

SURSA:https://www.capital.ro/editorial-the-financial-times-donald-trump-si-limitele-liberei-exprimari-in-era-internetului.html

Lasă un răspuns