Carantina pune lacat afacerilor din mai multe orase din Romania. Efectele incep sa apara, iar antreprenorii au cel mai mult de suferit

Localitati carantinate in Cluj. „Primul lockdown ne-a pus pe butuci”

Localitatile care au intrat in carantina devin din ce in ce mai pustii. Oamenii au voie sa iasa din casa doar cu un motiv bine intemeiat, iar antreprenorii au fost obligati sa isi puna lacatele pe restaurante, cafenele sau salile de fitness. Pe cand credeau ca isi vor reveni, acum trebuie sa caute din nou solutii la pierderile uriase. In orasul Gherla de langa Cluj, Levente impreuna cu asociatii lui s-au gandit chiar sa renunte la cafeneaua din centrul orasului care gazduia si 100 de clineti odata. Usa localului este inchisa acum cu cheia, iar pierderile sunt de 100%.

Bihari Levente, proprietar de cafenea, spune ca „din martie au inceput problemele. Primul lockdown ne-a pus pe butuci. Am crezut ca o sa ne revenim, sa facem macar o parte din ce s-a facut in cele doua luni de inchidere sa putem sa recuperam. Orasul Gherla a intrat in carantina si ca urmare toate localurile s-au inchis.” Intrebat daca s-a gandit sa renunte la afacere, raspunde: „Au fost momente, dar nici sa renunti nu e asa usor.”

„Capacitatea este de 100 de persoane, dar din pacate suntem inchisi. Cifra de afaceri a scazut 100%”, spune Debrczeni Szabolcs, asociat cafenea.

O tanara pe nume Bianca povesteste: „Nu am putut sa merg sa imi vad familia, ai mei sunt in strainatate, nici ei nu pot sa vina. Trebuie sa am declaratie, trebuie sa am buletinul ca sa vada declaratia. Eu trebuie oricum sa imi reinoiesc buletinul si trebuie sa merg pana in Dej, asa ca trebuie sa am declaratie si pentru aia.” Intrebata pentru ce iese din casa zilele astea, ea spune ca pentru mancare si serviciu.

O alta femeie se declara afectata de restrictii. „Trebuie declaratie de fiecare data cand iesim din casa. In afara de a merge la serviciu si acasa nu prea mai avem ce sa facem.”

Carantina in Timisoara. Patronii se tem de ceea ce urmeaza

In cele cinci localitati carantinate din judetul Timis, patronii se confrunta cu aceleasi probleme si se tem de ce va urma. In Dumbravita si Giroc, de exemplu, locuiesc cateva mii de antreprenori si angajati care fac zilnic naveta la Timisoara. Sorin Dragoi are doua restaurante: unul in Giroc si unul in Dumbravita. De cand cu pandemia, inregistreaza pierderi de zeci de mii de euro pe luna. A sperat sa mai recupereze cu terasele, dar fiind carantina, nici acestea nu mai functioneaza.

„Ne-am si organizat. Venind vremea rece, am cautat sa inchidem cu folie terasele. Am facut si investitii in sensul acesta, iar acum ca si carantina nu putem functiona, nici pe terasa. Ce nu inteleg eu este ca, atat la Dumbravita, cat si la Giroc, noi suntem in carantina, majoritatea lucreaza in Timisoara si, pe baza acelei declaratii se duc in Timisoara si dupa-amiaza sau seara se intorc acasa, la Dumbravita sau la Giroc. Timisoara nefiind carantinata, nu stiu cat ajuta sau conteaza lucru asta.”

Si Bistrita a intrat in carantina timp de 14 zile. Efectele incep sa apara

De astazi si Bistrita a intrat in carantina timp de 14 zile, iar efectele carantinei au inceput deja sa apara. Paul Mocian detine o sala de fitness aici si a trebuit sa o inchida. Antrena aproximativ 70 de oameni intr-o saptamana. A investit in produse de dezinfectare si a programat maximum 6 persoane pe ora, ca sa nu fie aglomeratie. 14 zile de inchidere inseamna o pierdere de peste 10.000 de lei pentru afacerea lui. Problema este ca, in cazul in care va putea deschide peste 14 zile, urmeaza apoi sarbatorile de iarna, cand clientii nu vor mai aloca buget pentru sala.

In oras autoritatile au zis stop la activitatile sportive, la tratamentele de infrumusetare si coafor. De asemena si scolile si gradinitele sunt inchise. Raman deschise magazinele alimentare.

„Faptul ca suntem nevoiti sa inchidem a doua oara in plin sezon, in acest an, ne afecteaza foarte mult. Ne afecteaza financiar, ne afecteaza clientii nostri, ne afecteaza starea noastra. Fiind vorba de un domeniu sezonier, primavara si putin toamna putem sa recuperam din buget, pentru ca lunile de vara, lunile cu sarbatori, lunile de vacanta, mare lucru noi nu putem face. In primavara au fost 3 luni in care nu am putut functiona si s-au suprapus cu lunile de maxima profitabilitate pentru noi”, spune Paul.

SURSA:https://www.orange.ro/info/news/mediafax/article/2991980

Lasă un răspuns