Bloomberg | Viitorul fara numerar ascunde si riscuri. Prima tara care trece la nivelul urmator: „Oamenii nu vor sa atinga monede si bancnote”

Stefan Ingves, guvernatorul Riksbank, a remarcat recent ca unii tineri suedezi „habar nu au” cum arata banii reali. Este un viitor care ii ingrijoreaza pe Ingves si pe altii, guvernatorul spunand ca parlamentarii ar putea fi nevoiti sa intervina inainte de a fi prea tarziu.

Nu a fost intotdeauna evident ca lipsa de numerar ar putea deveni un risc. Trecerea la tranzactii digitale vine cu o multime de avantaje, inclusiv tipul de transparenta care face spalarea banilor sau evaziunea fiscala mult mai greu de realizat. Dar Suedia pare sa fi trecut de un punct crucial. Daca nu exista deloc bancnote si monede, ce se intampla daca retelele digitale esueaza? Si ce se intampla in cazul unor atacuri cibernetice? Astfel de evenimente pot produce mult mai multe daune decat jafurile bancilor de pana acum.

„Daca luminile se sting, trebuie sa avem suficient numerar fizic in tara incat sa putem reveni la utilizarea banilor fizici daca exista o problema serioasa”, a spus Ingves.

Suedia incearca acum sa abordeze problema lipsei de numerar in mijlocul unei pandemii care face din contactul cu numerarul un risc de sanatate, devenind mai putin popular ca niciodata. Metoda de plata preferata in aceste zile este fara contact, pentru o siguranta maxima a sanatatii.

Klarna AB, o banca suedeza, estimeaza ca 73% din platile efectuate cu cardul de catre clientii sai sunt acum fara contact, in crestere de la 63% inainte de pandemie. „Oamenii nu vor sa atinga monede si bancnote” sau „sa apese butoane”, a spus Viveka Soderback, manager de informatii pentru consumatori la Klarna. Coronavirusul „a accelerat aceasta tendinta”.

Suedia are mai putini bani in circulatie decat oriunde in lume, aproximativ 1% din produsul intern brut, conform celor mai recente date disponibile. Procentul este 8% in SUA si mai mult de 10% in zona euro.

Ingves spune ca problema ridica, de asemenea, chestiuni „practice” cu privire la rolul unei banci centrale. De aceea, Riksbank a facut o planificare avansata pentru a afla cum sa ramana relevant si cum sa se asigure ca cetatenii nu se regasesc brusc fara acces la banii reali.

„Avem nevoie de o definitie a cursului adecvata erei digitale”, a spus guvernatorul intr-un discurs recent, adaugand ca guvernul va trebui, de asemenea, sa elaboreze o legislatie care sa impuna bancilor si companiilor „sa mentina o capacitate minima” de gestionare a banilor lichizi.

In 2017, Riksbank a inceput sa analizeze fezabilitatea emiterii unei monede digitale. La inceputul acestui an, a lansat un proiect pilot pentru a afla ce tip de tehnologie este necesara pentru a lanssa asa-numita coroana electronica.

Intre timp, unul din ultimele bastioane ale numerarului – banii de buzunar pentru copii – piere si el in Suedia. Doar 16% dintre copiii suedezi primesc alocatii regulate sub forma de bancnote si monede reale, arata un sondaj realizat de Sifo in iunie. Svenska Handelsbanken AB, cel mai mare creditor din Suedia, a introdus o pusculita digitala pentru a ajuta copiii sa-si gestioneze banii de buzunar prin intermediul telefoanelor lor mobile.

SURSA:https://www.orange.ro/info/sport/article/597127

Lasă un răspuns